UE investeşte peste un miliard euro în proiecte inovatoare pentru decarbonizarea economiei

Granturile vor sprijini proiectele care vizează introducerea pe piaţă a tehnologiilor revoluţionare în industriile energointensive, a hidrogenului, a captării dioxidului de carbon, a utilizării şi stocării energiei şi a energiei din surse regenerabile, a anunţat într-un comunicat Comisia Europeană, scrie Agerpres.

„Inovarea este esenţială pentru a oferi soluţiile de care avem nevoie în acest deceniu pentru a menţine nivelul încălzirii globale la 1,5 grade. Alături de reducerea drastică a emisiilor, inovarea ne oferă o cale către îndeplinirea Acordului de la Paris. Prin decizia de astăzi se acordă sprijin concret proiectelor din domeniul tehnologiilor curate din întreaga Europă şi, astfel, aceste proiecte pot să extindă tehnologiile revoluţionare care sprijină şi accelerează tranziţia către neutralitatea climatică. Pachetul „Pregătiţi pentru 55″ propune majorarea Fondului pentru inovare, astfel încât şi mai multe proiecte şi idei europene inovatoare să poată avansa în cursa inovării climatice la nivel mondial”, a declarat vicepreşedintele executiv Frans Timmermans.

Cele şapte proiecte au fost selectate pentru finanţare în cadrul primei cereri de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare care vizează proiecte de mare anvergură, şi anume proiecte cu costuri totale de capital de peste 7,5 milioane de euro. Aceste proiecte au fost evaluate de experţi independenţi în ceea ce priveşte capacitatea lor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în raport cu tehnologiile convenţionale şi de a inova dincolo de stadiul actual al tehnologiei, fiind, în acelaşi timp, suficient de mature pentru a permite implementarea lor rapidă. Printre celelalte criterii de selecţie se numără potenţialul de scalabilitate şi de rentabilitate al proiectelor.

Proiectele selectate vizează o gamă largă de sectoare relevante pentru decarbonizarea diferitelor părţi ale industriei şi ale sectoarelor energetice din Europa, cum ar fi industria chimică, industria siderurgică, industria cimentului, rafinăriile, energia electrică şi energia termică. Toate proiectele fie fac deja parte din centre industriale, fie lansează clustere de decarbonizare ale industriilor interconectate.

În sectorul industriilor energointensive, un proiect din Suedia vizează eliminarea completă a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de producţia de oţel prin utilizarea hidrogenului din surse regenerabile în Gallivare şi Oxelosund. Un alt proiect, în Finlanda, va demonstra două modalităţi de producere a hidrogenului curat la o rafinărie din Porvoo, prin intermediul energiei din surse regenerabile şi prin captarea CO2 şi stocarea permanentă a acestuia în Marea Nordului. În Franţa, un proiect va capta emisii inevitabile într-o fabrică de ciment şi, în parte, va stoca CO2 din punct de vedere geologic în Marea Nordului şi, în parte, îl va integra în beton. Pentru a reduce emisiile în producţia de hidrogen şi de substanţe chimice, un proiect din Belgia va dezvolta un lanţ valoric complet de captare, transport şi stocare a carbonului în portul Anvers.

La capitolul energie din surse regenerabile, un proiect din Italia va dezvolta o linie-pilot la scară industrială pentru fabricarea de celule fotovoltaice inovatoare şi de înaltă performanţă în Catania. Un alt proiect din Spania va transforma deşeurile municipale solide nereciclabile din El Morell în metanol, un combustibil chimic de bază esenţial şi cu emisii reduse de dioxid de carbon. Un proiect din Suedia va crea o instalaţie la scară largă de bioenergie cu captare şi stocare a dioxidului de carbon în cadrul centralei sale existente de cogenerare a energiei termice şi electrice pe bază de biomasă din Stockholm.

Pentru proiectele câştigătoare încep să fie elaborate acorduri individuale de grant cu Agenţia Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură şi Mediu (CINEA), organismul de punere în aplicare a fondului. Se preconizează că acestea vor fi finalizate în primul trimestru al anului 2022, permiţând astfel Comisiei să adopte decizia corespunzătoare de acordare a grantului şi să demareze procedura de distribuire a granturilor.

La 26 octombrie, Comisia a lansat a doua cerere de proiecte de mare anvergură, termenul-limită fiind 3 martie 2022. Toate proiectele care nu au fost câştigătoare în cadrul primei cereri de propuneri sunt invitate să se înscrie din nou.