Orban: Taxele de criză impuse companiilor ar putea rămâne în vigoare încă un deceniu

Politicile economice obişnuite nu funcţionează atunci când toată lumea este în criză, astfel că Ungaria a avut nevoie de măsuri neortodoxe, a spus Orban, într-un interviu acordat cotidianului american Wall Street Journal.

„Când ai probleme, când vecinii tăi sunt loviţi şi ei de criză, nu funcţionează implementarea unor politici economice standard. Sunt necesare măsuri cu ţinte clare. Oamenii afirmă că astfel de politici sunt neortodoxe. Dacă ai o perspectivă mai pozitivă, sunt inovative. În orice caz au ţinte clare”, a spus premierul.

Ungaria a avut o îndatorare de 79,2% din PIB anul trecut, în scădere uşoară, însă, faţă de nivelul maxim de 81,8% atins în 2010.

Îndatorarea trebuie să coboare la 50% din PIB, iar, până la momentul respectiv, guvernul „pur şi simplu nu poate schimba structura veniturilor la buget”, a spus Orban.

„Când am atins acest nivel şi avem garanţia că deficitul bugetar nu duce la creşterea îndatorării, totul poate fi renegociat. Îndatorarea va rămâne provocarea majoră în viitor, astfel că ţările cu datorii mai mari de 50% din PIB sunt în pericol, cele cu peste 60% sunt în pericol iminent, iar cele cu peste 90% trebuie să înceapă să se roage”, a declarat şeful guvernului ungar.

Întrebat dacă asta înseamnă că diversele taxe de criză trebuie să rămână active până la reducerea îndatorării, premierul a răspuns: „Sistemul de taxe cu ţinte – da”.

Ungaria ar putea coborî îndatorarea la 50% din PIB în zece ani sau chiar mai repede dacă situaţia economică a zonei euro se îmbunătăţeşte.

„Dacă zona euro ar merge mai bine, ar putea avea loc în zece ani, dacă ar evolua foarte bine, atunci am putea ajunge la acest rezultat în şase sau chiar cinci ani”, a spus el.

Orban a folosit taxe speciale asupra sectoarelor bancar, energetic, retail şi telecomunicaţii pentru a acoperi găuri din bugetul Ungariei. Aceste taxe, împreună cu naţionalizarea activelor fondurilor private de pensii, au afectat încrederea investitorilor. Ungaria a reuşit, însă, să scape în acest an, alături de alte state, de procedura de deficit excesiv derulată de Comisia Europeană.