Companiile afectate de războiul din Ucraina ar trebui să solicite Guvernului lansarea unor scheme de ajutor de stat – analiză PwC România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Excepţie fac activităţile din sectorul agriculturii, pescuitului şi acvaculturii, în cazul cărora valoarea ajutoarelor sunt limitate la 35.000 euro per întreprindere, conform analizei citate de Agerpres.

„Comisia Europeană (CE) a adoptat recent un cadru temporar de criză pe fondul perturbării lanţurilor de aprovizionare pentru importurile UE din Ucraina de anumite produse, în special cereale şi uleiuri vegetale, precum şi pentru exporturile din UE către Ucraina. Un impact semnificativ s-a resimţit şi pe piaţa energiei, înregistrându-se creşteri ale preţurilor la energie electrică şi la gaze în Uniunea Europeană. În acest sens, CE a dispus posibilitatea acordării de ajutoare pentru despăgubirea întreprinderilor pentru preţurile ridicate energie”, se menţionează în articolul scris de Sonia Voinescu, Avocat Senior D&B David şi Baias şi Gabriela Ifrim, Avocat Colaborator D&B David şi Baias.

Noul cadru temporar de criză adoptat vine în completarea posibilităţilor multiple deja oferite statelor membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat şi flexibilizează regulile existente.

„Important de menţionat este că acest tip de ajutor poate fi acordat sub orice formă, inclusiv prin granturi directe, iar sprijinul nu este condiţionat de o creştere a preţurilor la energie, deoarece criza şi măsurile restrictive împotriva Rusiei afectează economia în diverse moduri (e.g. perturbări ale lanţului fizic de aprovizionare). Sub rezerva îndeplinirii anumitor condiţii, Statele Membre sunt în măsură să ofere (i) garanţii de stat subvenţionate, astfel încât băncile să poată acorda în continuare împrumuturi tuturor întreprinderilor afectate de criza actuală şi (ii) împrumuturi publice şi private cu rate ale dobânzii subvenţionate. Pentru ambele tipuri de sprijin, sunt prevăzute limite ale valorii maxime a împrumutului, care se bazează pe nevoile operaţionale ale unei întreprinderi, ţinând seama de cifra sa de afaceri, de costurile sale cu energia sau de nevoile sale specifice în materie de lichidităţi. Un alt aspect important este că împrumuturile pot fi atât pentru investiţii, cât şi pentru nevoile de capital circulant”, susţin autorii articolului.

În cele din urmă, statele membre vor putea să ofere parţial compensaţii întreprinderilor, în special celor care sunt mari consumatoare de energie, pentru costurile suplimentare datorate creşterilor semnificative ale preţurilor la gaze şi energie electrică. Şi acest sprijin poate fi acordat sub orice formă, inclusiv prin granturi directe.

Ajutorul total per beneficiar nu va putea depăşi 30% din costurile eligibile, respectiv un plafon maxim de 2 milioane euro, în orice moment. Cu toate acestea, pentru cazul în cazul în care se înregistrează pierderi din exploatare, acordarea unui ajutor suplimentar acestui plafon este permisă pentru a se asigura continuarea activităţii economice.

În acest scop, ajutoarele vor putea depăşi aceste plafoane, până la 25 de milioane euro pentru utilizatorii care sunt mari consumatori de energie şi până la 50 milioane euro pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectoare specifice (e.g. producţia aluminiului şi a altor metale, a fibrelor de sticlă, a celulozei, a îngrăşămintelor sau hidrogenului şi a multor substanţe chimice de bază).

Una dintre garanţiile prevăzute în noul cadru pentru limitarea consecinţelor negative asupra condiţiilor echitabile de concurenţă de pe piaţa unică vizează aplicarea unei metodologii proporţionale pentru acordarea ajutoarelor, în sensul că ar trebui să existe o corelaţie între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor şi dimensiunea activităţii lor economice şi gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei, luându-se în considerare cifra lor de afaceri şi costurile lor cu energia.

La nivelul Uniunii Europene au fost deja aprobate 8 scheme de ajutor de stat în diferite State Membre (Franţa, Polonia, Germania, Italia, Irlanda, Spania), iar în urma analizei acestor măsuri de sprijin se desprinde concluzia că sectoarele economice afectate sunt nu doar numeroase, cât şi foarte diverse. Această observaţie nu este însă surprinzătoare, deoarece şi noul cadru temporar identifică 26 de sectoare de activitate deosebit de afectate. Cu titlu de exemplu, menţionăm următoarele scheme adoptate în alte State Membre în temeiul noului cadru:

La nivel naţional, noul cadrul temporar de criză a primit un răspuns pozitiv din partea autorităţilor publice la momentul adoptării sale. Prin urmare, este de aşteptat ca în perioada următoare să fie puse în consultare publică scheme de ajutor româneşti.

Autorii articolului menţionează totodată faptul că, pentru moment, noul cadru temporar de criză se aplică până la 31 decembrie 2022, însă Comisia are posibilitatea prelungirii acestuia în cazul în care consideră necesar acest lucru, astfel cum s-a întâmplat în cazul prelungirilor succesive ale Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul COVID-19.