Noi ajutoare pentru Grecia?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Săptămânalul, care apare la Hamburg, face referiri la un document secret al Bundesbank, potrivit căruia UE va trebui să decidă asupra unui nou program de salvare pentru Grecia. Aceasta până cel târziu la începutul anului viitor, 2014.

Noua dezbatere declanşată pe tema ştergerii, iarăşi,a unei părţi din datoriile elene, survine într-un moment cât se paote de neprielnic pentru guvernul de la Berlin, cu puţin timp înaintea scrutinului parlamentar. Căci faţă de reducerea datoriilor decisă în octombrie 2011, când creditorii particulari au renunţat la 50 al sută din suma pe care ar fi urmat s-o primească, de data aceasta creditorilor publici li se va cere să facă astfel de concesii Greciei. Cu alte cuvinte vizaţi sunt contribuabilii, scrie Deutsche Welle Romania. 

Thorsten Polleit de la School of Finance and Management din Frankfurt e convins de acest lucru. Dacă datoria Greciei va fi redusă cu 60-63 la sută, atunci doar Germania, de exemplu, va trebui să-şi ia adio de la rambursarea unor credite în valoare de 30 de miliarde de euro, explică el, adăugând: „să declari public aşa ceva înaintea alegerilor e atât de riscant, încât mai bine n-o spui”.

Cancelara Angela Merkel şi ministrul federal al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, nu obosesc, ca atare, să repete, deja de luni de zile, că Grecia nu mai are nevoie de o nouă reducere a datoriilor. Luni, şi Ministerul de Finanţe de la Berlin a ţinut să comunice că doar cu două săptămâni în urmă, troica, alcătuită din BCE, Comisia UE şi FMI au constatat progrese importante din partea statului elen pe calea transpunerii programului de reforme.

Cu toate acestea, cei mai mulţi experţi apreciază că o nouă ştergere a datoriilor elene e de neevitat. Muntele de datorii al Greciei este enorm, de 1,6 ori mai mare decât puterea economică anuală a ţării. Iar el creşte chiar şi fără acumularea de noi datorii, deoarece economia scade constant. Până la finele anului, estimează experţii, datoriile elene vor ajunge să fie de 1,8 mai mari decât Produsul Intern Brut.

Există şi voci care consideră că ar fi o greşeală să se recurgă la reducerea în continaure a datoriilor Greciei. Şi nu pentru că ne aflăm în campanie electorală, ci pentru că şi alte state,Spania ori Italia bunăoară, împovărate de datorii astronomice, s-ar gândi că ar putea lesne obţine aceleaşi „ajutoare” din partea partenerilor europeni. Aceasta, e de părere Dorothea Schäfer, director la Institutul German de Studii Economice, DIW, din Berlin, ar putea însemna sfârşitul zonei euro.