Consumul excesiv de cafea creşte riscul de deces prematur – studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Persoanele care beau cel puţin 28 de ceşti de cafea pe săptămână prezintă un risc de deces prematur mai mare cu 56%, însă această corelaţie este valabilă doar pentru persoanele în vârstă de până la 55 de ani.

Descoperirea a fost făcută pe baza unui studiu de lifestyle realizat în Statele Unite pe un eşantion de 43.727 de persoane, cu vârste cuprinse între 20-87 ani.

Cerctătorii americani sunt de părere că o cantitate prea mare de cafea are implicaţii negative asupra metabolismului, eliminând unele dintre beneficiile cunoscute ale cafelei.

Persoanele care prezintă o „dependenţă genetică de cafea” sunt predispuse cel mai mult la aceste efecte dăunătoare, consideră autorii studiului.

Noul studiu vine în contradicţie cu concluziile altor cercetări ştiinţifice, care au asociat consumul moderat de cafea cu longevitatea.

Aproximativ 2.500 de decese au fost înregistrate pe parcursul celor 16 ani cât a durat acest studiu. Puţin sub o treime dintre decese au fost cauzate de maladii cardiace şi arteriale.

Totodată, voluntarii care beau cafea în cantităţi mari erau mai predispuşi la fumat şi aveau plămâni şi inima mai puţin sănătoase.

Astfel, riscul de deces prematur a fost cu 56% mai mare în rândul participanţilor mai tineri de 55 de ani care beau peste 28 de ceşti de cafea pe săptămână.

Cercetătorii americani nu au reuşit însă să explice motivul pentru care cafeaua nu afectează persoanele vârstnice în acelaşi fel. Cafeaua conţine câteva mii de substanţe chimice care pot avea atât efecte pozitive, cât şi negative asupra sănătăţii.

Câteva studii recente au evidenţiat faptul că această băutură este o sursă majoră de antioxidanţi şi poate reduce procesele inflamatorii şi să stimuleze funcţiile cerebrale.

În acelaşi timp, cafeaua stimulează procesul de sinteză a adrenalinei, inhibă activitatea insulinei, creşte tensiunea sangvină şi creşte concentraţia de homocisteină, o substanţă dăunătoare asociată cu maladiile cardiace şi cu demenţa.

Studiul a fost coordonat de Carl Lavie, medic la Ochsner Medical Center din New Orleans.