Mirajul aurului îi atrage şi pe marii investitori români

Adaugă-ne ca sursă preferată

Expunerea Societăţii de Investiţii Financiare Moldova (SIF2) la acţiunile marilor companii de minerit aurifer ale lumii se ridica la 1,1 % din totalul activelor sale, la 30 iunie, până la 1,19 miliarde de lei, potrivit raportului pe primul semestru trimis la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Cea mai importantă deţinere în domeniul aurului a SIF Moldova (SIF2) este tocmai cea în acţiunile Gabriel Resources (GBU), care controlează Roşia Montană Gold Corporation. Acţiunile Gabriel Resources (GBU) ocupă peste 0,5% din activele SIF Moldova.

Newmont Mining Corporation (NEM) acoperă aproape 0,3%, iar Barrick Gold Corp. (ABX) şi Goldcorp Inc. (GG) sub circa 0,15%. Acestea se numără printre cele mai mari companii aurifere din lume.

Newmont  a fost prima companie auriferă selectată pentru portofoliul indicelui Dow Jones Sustainability World Index.

Ţinta Barrick este aceea de a fi nici mai mult nici mai puţin decât cea mai bună companie de auriferă din lume.

În fine, Goldcorp este una dintre companiile aurifere cu cea mai rapidă creştere şi îşi propune să mai crească în următorii 5 aniu cu 70%.

O pondere mult mai mică (0,014%) în portofoliul SIF2 este cea ocupată de titlurile fondului de investiţii românesc iFond Gold, administrat de  Intercapital Investment Management şi care se concentrează, de asemeni, pe Gabriel Resources (35% din active). Fondul are şi acţiuni ale Carpathian Gold, Eldorado Gold Corporation, New Gold, Inc şi Yamaha Gold Inc. Primele două au proiecte mari în România.

Toate companiile aurifere citate sunt tranzacţionate la Bursa din Toronto. Fondul iFond Gold (IFG) este listat la BVB.

Pariul pe aurul românesc

Gabriel Resources (GBU) este pe cale să profite de deblocarea iminentă a proiectului Roşia Montană, ca urmare a atitudinii favorabile a Guvernului de la Bucureşti şi a partidelor dominante în Parlamentul României, care urmează să adopte o lege în acest sens.

La rândul lor, Eldorado Gold Corporation deţine 80% din proiectul dezvoltat la Certej in Munţii Apuseni, iar Carpathian Gold Inc. are în dezvoltare proiectul aurifer Valea Rovina.

Compania Samax România, parte a grupului Carpathian vrea să deschidă trei exploatări de aur şi cupru în judeţul Hunedoara, care vor genera investiţii de până la 1,2 miliarde de dolari, pe parcursul a 20 de ani de exploatare, potrivit prefectului de Hunedoara, citat de ECONOMICA.NET.

Carpathian Gold (CPN) deţine drepturile de explorare a zăcămintelor de aur şi cupru de la Rovina, judeţul Hunedoara, cu resurse estimate la 7,2 milioane uncii de aur. Pariul pe Carpathian are şanse similare cu cel pe Gabriel Resources.

Exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat, probabil până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte la 25%, în urma unei legi speciale. Legea va prevede ca toţi banii care rezultă din redevenţe şi  beneficii vor intra într-un fond special de dezvoltare durabilă, potrivit primului ministru.

Acţiunile Gabriel Resources sunt în creştere până la 1,64 dolari canadiani bucata, dar încă mult sub maximul ultimelor 12 luni de 2,9 dolari, nivel atins atunci când schimbarea de putere de la Bucureşti a devenit neîndoielnică. Cele mai mari preţuri au fost în 2011, de aproape 9 dolari canadieni  / acţiune.

Dacă pariurile pe exploatările româneşti se arată căştigătoare, nu acelaşi lucru se poate spune despre cele pe cotaţiile aurului, de care depind şi cotaţiile acţiunilor aurifere din portofoliul SIF2.

Majoritatea prognozelor sunt pesimiste, cele catastrofice vâzând aurul sub 1.000 de dolari / uncie.

Preţul aurului a căzut cu mai mult de 400 de dolari pe uncie (o uncie are 31,1034 grame), în Trimestrul 2.

Aurul se cotează în prezent cu 1366 dolari / uncie, mult sub recordul tuturor timpurilor de 1.923 dolari, înregistrat acum doi ani.

Cererea totală de aur s-a ridicat la peste 856 de tone, în valoare de 39 de miliarde de dolari, în Trimestrul 2 al acestui an, cu 12% sub cea din aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui raport al World Gold Council (WGC), citat de ECONOMICA.NET.

Totuşi, prăbuşirea preţului aurului din acest an ar putea să însemne doar ieşirea investiţia în aur din zodia speculativă, în care a intrat odată cu marea criză de după 2007. Aurul rămâne activul de refugiu principal al pieţelor lumii.

Peste 62% dintre mari acţionari ai SIF2 sunt de acord ca societatea să-şi continue strategia de „extindere a operaţiunilor de investiţii în sectorul minerit în aur, pentru diminurea riscului generat de volatilitatea pieţelor financiare şi pe baza analizei fundamentale şi tehnice a companiilor respective”, potrivit unei sinteze a răspunsurilor acţionarilor la un chestionar distribuit de management.

Plasamentele în aur se justifică „având în vedere politicile monetare posibil inflaţioniste”, luate de toate băncile centrale ale lumii, prin măsuri de amploare diferită, dar cu acelaşi scop: stimularea consumului şi a investiţiilor prin reducerea preţului banilor. Federal Reserve, de pildă, menţine în continuare costul dolarului la aproape zero.