S-a inversat trendul din construcţii: acum în rural se construieşte mai mult decât în oraşe

„Mediul rural are o pondere între 60 şi 70% din consum. Oamenii de la ţară nu prea depind de credite (…), trăiesc pe principiul economisirii. Economisesc şi mai fac o cameră”, a declarat Stoleru. El estimează că înainte de venirea crizei, cota principală în consumul de materiale de zidărie, respectiv cărămizi şi BCA, aparţinea mediului urban.

Vânzările companiei sunt derulate în principal printr-o reţea de 150 de parteneri la nivel naţional, ponderea cea mai ridicată a livrărilor fiind în Transilvania. Cemacon vinde şi direct către proiecte şi a deschis în acest an trei centre proprii de distribuţie, la Timişoara, Suceava şi Bacău. În plus, producătorul de cărămizi este interesat şi de exporturi, tatonând în acest sens piaţa din Ucraina.

Stoleru afirmă că este dificil de avansat o estimare a evoluţiei pieţei de cărămizi în prima parte din 2013, din cauză că multe companii nu oferă date concrete legate de vânzări, dar apreciază că industria generează un consum anual de aproximativ 1,8 – 1,9 milioane metri cubi, în valoare de circa 60 milioane euro, fără TVA.

Reprezentantul Cemacon estimează, într-un scenariu pesimist, că în acest an consumul de materiale de zidărie s-ar putea menţine la nivelul din 2012, susţinut în principal de proiecte derulate de persoane fizice şi constructori mici sau medii.

„Principalul şi cel mai vizibil factor negativ este consumul foarte mic, care atrage după sine o presiune foarte mare pe producători în a-şi împinge marfa în piaţă, în a-şi menţine sau, în cazul nostru, a-şi creşte cota de piaţă. Un alt factor negativ care se transferă imediat asupra altei verigi din piaţă este faptul că firmele de construcţii nu mai au lucrări şi au probleme foarte mari de lichidităţi. Acesta este un risc care automat se transferă asupra producătorilor, de neîncasare a banilor. Suntem într-un cerc vicios”, a afirmat Stoleru.

Compania a înregistrat în primele şapte luni ale acestui an un avans al vânzărilor de 40% în valoare şi 36% în volum şi estimează că va încheia 2013 cu afaceri de 50 milioane lei, mai mari cu 40% faţă de 2012.

Printre factorii care susţin creşterea vânzărilor se numără optimizarea portofoliului, extinderea ariei de acoperire, derularea unui proces de rebranding şi a diverse acţiuni de promovare şi marketing, potrivit sursei citate.

„Va fi foarte greu să ne atingem ţinta, pentru că tocmai condiţiile foarte grele din piaţă fac ca firmele concurente să apeleze la metode disperate de a-şi păstra clienţii: termene de plată uriaşe, expunerea la riscuri foarte mari, preţuri extrem de mici. E o luptă din care nu câştigă nimeni”, a afirmat directorul general al Cemacon.

Cemacon este în negocieri cu BCR pentru restructurarea unui credit, în valoare de 26-27 milioane euro la momentul accesării, care a fost utilizat pentru construcţia fabricii de cărămizi pe care o deţine la Recea, judeţul Sălaj, care a fost finalizată în 2010.

În România sunt 19 producători activi de blocuri ceramice, care deţin 23 de fabrici, printre cei mai importanţi competitori ai Cemacon numărându-se austriecii de la Wienerberger şi Ceramica Iaşi.

Cei mai mari acţionari ai Cemacon sunt fondul de investiţii KJK Fund SICAV-SIF, înregistrat în Luxemburg şi administrat de compania finlandeză KJK Capital Management (29,1%), SSIF Broker Cluj-Napoca (13%), iar şeful Casei de Insolvenţa Transilvania Andrei Cionca deţine împreună cu alte persoane şi firme un pachet reprezentând 21,8% din acţiuni, potrivit celor mai recente date disponibile.

Acţiunile Cemacon Cluj-Napoca sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti (simbol bursier CEON), iar compania are o capitalizare de 9,5 milioane lei (2,1 milioane euro), raportat la preţul de închidere a şedinţei de vineri.