Bundesbank: Este necesară schimbarea tratatului UE pentru supervizarea comună a băncilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Planurile privind supervizarea comună a băncilor de către BCE şi mecanismul unic de rezoluţie pentru uniunea bancară nu sunt suficient susţinute de tratatul UE şi statutul BCE, consideră Sabine Lautenschlaeger, responsabilă cu supervizarea în cadrul Bundesbank.

Declaraţiile sale vin după ce oficialii UE au anunţat că Germania lucrează la un plan care va permite definitivarea uniunii bancare în zona euro, fără modificarea actualelor reglementări din UE, un proces care ar putea dura ani de zile.

Parlamentarii europeni au acordat, joi, noi puteri Băncii Centrale Europene (BCE), aceasta urmând să se ocupe de supervizarea celor aproape 6.000 de bănci din zona euro, primul pas în constituirea uniunii bancare.

Lautenschlaeger a criticat influenţa limitată a Consiliului Guvernatorilor BCE în procesul de decizie al noului organism şi a cerut modificarea statutului BCE.

Luând cuvântul la o conferinţă organizată, luni, de Federaţia Industriei Germane la Berlin, preşedintele Băncii Central Europene (BCE), Mario Draghi, a subliniat încă odată importanţa înzestrării uniunii monetare cu o arhitectură instituţională mai puternică, în special prin intermediul uniunii bancare. Aceasta din urmă ar urma să ajute la relansarea pieţei creditului în zona euro, dar şi la accelerarea procesului de redresare a băncilor cu probleme.

Mario Draghi a reiterat că BCE va menţine dobânda de referinţă la un nivel scăzut pentru o perioadă prelungită de timp, având în vedere situaţia fragilă în care se află economia zonei euro precum şi nivelul ridicat al şomajului.

Intrarea în vigoare a mecanismului unic de rezoluţie este prevăzută pentru 2015, însă regulile pe baza cărora ar urma să se stabilească ordinea creditorilor în cazul salvării unei bănci nu vor fi operaţionale decât în 2018.

În perioada următoare, Comisia vrea să modifice de la 1 august regulile în materie de ajutoare de stat pentru bănci, astfel că, înainte ca băncile să poată solicita o finanţare publică, acţionarii şi creditorii subordonaţi vor fi primii care vor trebui să contribuie.