Guvernul mai dă o mână de ajutor băncilor. Modificările la legea clauzelor abuzive, amânate până la anul

Băncile au reuşit să tergiverseze aplicarea unei legi timp de un an. Guvernul va amâna pentru 1 februarie 2014 cele două noi articole la legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. Potrivit celor două articole, o clauză dovedită ca fiind abuzivă într-un contract de adeziune va fi eliminată din toate contractele care o conţin încheiate între acel profesionist şi consumatori.

Aplicarea celor două texte este obligatorie pentru România, dat fiind faptul că fac parte dintr-o directivă europeană (93/13/CEE) ce trebuia implementată complet încă de la 1 ianuarie 2007. Deşi trebuiau să intre în vigoare cu restul noului Cod de procedură civilă şi a legii de aplicare, la 15 februarie 2012, modificările au fost prorogate de două ori, o dată prin ordonanţă de urgenţă şi o dată prin Parlament, ultimul termen oficial fiind 1 octombrie. Se pare că va trece, însă, un an de la termenul iniţial, în cazul în care Guvernul va emite o nouă ordonanţă de amânare.

A fost nevoie de jumătate de an pentru ca Banca Naţională să vadă care ar fi efectul legii asupra sectorului cu cele mai multe clauze reclamate ca fiind abuzive în ultimii ani: cel bancar.

Comunitatea bancară, prin vocea Asociaţiei Române a Băncilor, dar şi prin cea a BNR – care a făcut intens lobby pentru bancheri -, a cerut ca cele două articole să nu se aplice în forma votată de Parlament, prin legea 76/2012, ci a cerut câteva modificări, având în vedere pierderile potenţiale pe care le-ar putea suporta.

Studiul de impact al BNR arată că băncile ar putea suferi pierderi de 4,8 miliarde de lei, în cazul în care nu ar mai încasa unele venituri viitoare, şi a concluzionat că nu există un pericol asupra stabilităţii financiare. Estimările bancherilor, în cele mai severe condiţii, arată pierderi de 24 de miliarde de lei, în cazul în care ar fi eliminate clauzele de dobândă şi unele comisioane şi ar fi returnate sumele încasate până acum, potrivit unor informaţii apărute în presă.

Una dintre propunerile bancherilor este ca aceste procese să se judece exclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în contradicţie cu prevederile din restul Codului de procedură, care spune că procesele se judecă în sistemul tur-retur, cu fondul la Tribunal şi apelul la Curtea de apel.

Ministerul Justiţiei a înaintat şi posibilitatea judecării acestor litigii direct la nou-înfiinţatul (pe hârtie, momentan) Tribunal Comercial Bucureşti, dat fiind faptul că ÎCCJ nu vrea să le preia.

De asemenea, legiuitorul dădea posibilitatea ca atât Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cât şi asociaţiile de profil cu peste 3.000 de membri să poată ataca în instanţă clauzele unui profesionist. Bancherii ţin ca acest prerogativ să aparţină exclusiv statului, prin ANPC, nu şi asociaţiilor particulare. Astfel, în acest scenariu, consumatorii de servicii financiare, de telefonie, energie etc. se vor putea baza doar pe voinţa şi putinţa statului sau pe acţiunile personale.

Un oficial al Ministerului de Justiţie declara recent că România are puţin spaţiu de manevră în implementarea Directivei europene şi că nu se poate deroga de la aplicarea ei.