România a coborât pe locul 43 în Indexul performanţelor legate de atenuarea schimbărilor climatice

Adaugă-ne ca sursă preferată

„România iroseşte avantajele unui mix energetic diversificat şi a unei independenţe energetice relativ ridicate faţă de alte ţări şi continuă cu o strategie energetică lipsită de viziune, axată pe combustibili fosili şi focus pe creşterea productivităţii cu orice preţ, ignorând complet alternativele curate, sustenabile şi echitabile care pot fi construite în jurul energiilor regenerabile”, susţine Roxana Bucată, expert în energie în cadrul Asociaţiei 2Celsius.

În ierarhia mondială a statelor cu performanţe climatice, Danemarca şi Suedia ocupă locurile 4 şi 5, cu rezultate de 79,61%, respectiv 73,28%, şi continuă să fie lideri ai protecţiei climatice, urmate de Chile şi Maroc care au avansat în top cu câteva poziţii, comparativ cu ediţia de anul trecut.

Potrivit realizatorilor clasamentului, anul acesta România a căzut şapte poziţii şi ocupă, în prezent, locul 43, cu o performanţă în atenuarea schimbărilor climatice de 47,09%, devansată de ţări, precum Slovenia, Vietnam, Austria, Belgia sau Bulgaria.

„Performanţa climatică a scăzut însă de la an la an: în 2019 ne aflam pe poziţia 24, în 2020 ocupam locul 30, iar în 2021 am scăzut iar pe poziţia 38. Acest rezultat este o consecinţă a lipsei de investiţii integrate în sectorul energiei regenerabile şi a unei politici climatice cu un nivel de ambiţie scăzut, în ciuda resurselor financiare considerabile puse la dispoziţie pentru amplificarea tranziţiei către un sistem economic neutru din punct de vedere climatic. Şi în privinţa emisiilor de gaze cu efect de seră rezultatele au fost mai slabe comparativ cu ediţia anterioară, semn că este nevoie de eforturi susţinute pentru o decarbonizare eficientă. Singurul capitol la care România a primit puncte în plus este „utilizarea energiei”, impactată de creşterea drastică a preţurilor şi reducerea consumului în industrie, dar şi la nivel individual”, menţionează experţii CCPI.

Aceştia sunt de părere că măsurile actuale de atenuare a schimbărilor climatice ale României nu sunt cuprinzătoare şi sunt lipsite de coerenţă strategică.

„Gazul fosil este perceput ca un combustibil de tranziţie şi ca tehnologie cheie pentru reducerea emisiilor de GES, Guvernul planificând numeroase investiţii în infrastructura pe bază de gaze fosile. Mai mult, în ciuda unui plan de eliminare treptată a cărbunelui din mixul energetic până în 2032, închiderea centralelor pe lignit şi a celor pe huilă poate fi întârziată în lipsa unor noi capacităţi de producţie ce le-ar înlocui. Potenţialul ridicat al României în ceea ce priveşte producerea de energie electrică din surse regenerabile rămâne în continuare neutilizat, deşi ne-am angajat să reducem emisiile de GES cu 55% până în 2030 (comparativ cu nivelurile din 2005) şi să atingem neutralitatea climatică până în 2050. Pe lângă dezvoltarea durabilă a sectorului regenerabilelor, cu accent pe energia eoliană offshore, este necesară de asemenea şi accelerarea măsurilor de eficienţă energetică în toate sectoarele mari consumatoare de energie. Pentru a atinge cu succes aceste obiective sunt necesare politici şi ţinte climatice mult mai ambiţioase la care se adaugă o creştere a nivelului de transparenţă decizională şi o mai bună cooperare cu societatea civilă în luarea deciziilor”, notează sursa citată.

Dezvoltat de Germanwatch, NewClimate Institute şi CAN, Climate Change Performance Index analizează şi compară eforturile de atenuare a schimbărilor climatice din 59 de ţări (plus Uniunea Europeană, în ansamblu) cu cele mai mari emisii.

CCPI evaluează performanţa fiecărei ţări în funcţie de patru categorii: Emisii de GES (40% din clasamentul general), Energie regenerabilă (20%), Consumul de energie (20%) şi Politica climatică (20%).

Secţiunea de politică climatică a CCPI, care evaluează performanţa ţărilor naţionale şi internaţionale în domeniul politicii climatice, este posibilă cu sprijinul şi contribuţiile continue a aproximativ 450 de experţi în domeniul climei şi energiei. Din România au contribuit cu date şi evaluări Laura Nazare şi Alexandra Doroftei, de la Bankwatch România, respectiv Roxana Bucată, de la 2Celsius.