Ungaria cere grupului petrolier MOL să ia în calcul vânzarea participaţiei la compania croată INA

Adaugă-ne ca sursă preferată

Croaţia a emis un mandat de arestare european şi unul prin Interpol pentru directorul general al MOL, Zsolt Hernadi, în baza suspiciunii că ar fi dat mită fostului premier croat Ivo Sanader pentru ca MOL să obţină o poziţie dominantă la compania de petrol şi gaze INA, a informat miercuri, agenţia croată Hina, citată de publicaţia ungară. Sanader execută în prezent o sentinţă de zece ani pentru că ar fi primit mită 5 miloane de euro în 2008 pentru a ceda controlul managementului INA.

Sanader a făcut apel. Acuzaţiile autorităţilor croate sunt respinse atât de MOL, cât şi de Sanader.

Mandatele au fost emise după ce Hernadi nu s-a prezentat pentru audieri la Zagreb pe 25 septembrie în cazul de dare de mită. Un tribunal din Croaţia a emis săptămâna trecută un ordin de reţinere pentru şeful MOL, o precondiţie pentru mandatul internaţional de arestare, scrie Portfolio.

Cererea guvernului ungar ca MOL să analizeze vânzarea participaţiei la INA aduce o nouă dimensiune cazului, întrucât este clar că problema a ajuns la nivel politic nu numai la Zagreb, ci şi la Budapesta, scrie Portfolio.

MOL deţine 47,5% din acţiunile INA şi opţiuni pentru un pachet de titluri de 1,6% Statul croat are 44,8% din acţiuni. Statul ungar este cel mai mare acţionar al MOL, cu o participaţie de 24,6%.

Executivul ungar a notat că MOL şi-a îndeplinit obligaţiile din contractul cu statul croat şi a investit în Croaţia aproape 3 miliarde de euro în ultimii ani, în timp ce partea croată, nu şi-a respectat obligaţiile parţial sau în totalitate.

„Ungaria a considerat, până în prezent, disputa dintre MOL şi Croaţia ca fiind un conflict economic (…). Evoluţia ultimelor zile a clarificat Guvernului că nu este doar atât. Pe lângă campania politică constantă din Croaţia, ameninţarea deschisă a Ministerului de Finanţe croat împotriva celui mai mare investitor al ţării, precum şi procedurile iniţiate de autorităţile judiciare din Croaţia împotriva MOL indică dispoziţia de a exercita presiuni pe alte căi decât cele economice. Aceste metode sunt inacceptabile în Uniunea Europeană, astfel că Ungaria nu le poate lăsa fără răspuns”, se arată într-un comunicat al guvernului ungar.

Guvernul de la Budapesta a decis miercuri să anuleze participarea la un summit organizat joi la Dubrovnik (Croaţia), să ceară MOL, din postura de cel mai mare acţionar, să-şi reanalizeze portofoliul şi dacă este necesar să pregătească vânzarea acţiunilor deţinute la INA guvernului croat sau unui terţ, precum şi să ceară Ministerului de Justiţie şi agenţiei care administrează acţiunile statului la MOL să analizeze acţiunile civile şi penale care s-ar impune pentru daunele aduse MOL şi Ungariei.

Este uşor de stabilit o paralelă între poziţia Guvernului şi cazul Hernadi, notează Portfolio. Cabinetul ungar l-a susţinut constant pe şeful MOL, situaţie care a condus la două eşecuri ale Croaţiei de a-l interoga pe Hernadi. Este posibil ca apărarea lui Hernadi să coste MOL controlul companiei INA, un activ foarte important, care asigură aproape jumătate din producţia de hidrocarburi a grupului.

Croaţia investighează de mai mulţi ani procesul prin care MOL a preluat controlul managementului INA.

Guvernul croat a încheiat un acord cu MOL în ianuarie 2009 prin care grupul ungar a preluat controlul conducerii INA. MOL şi-a majorat, în 2008, participaţia la INA de la 25% la peste 47% printr-o ofertă publică.