Dezastrul din sectorul bancar ar putea costa Ciprul mai mult decât dublul PIB-ului său

Riscurile excesive asumate de bănci şi incapacitatea autorităţilor de a gestiona criza a dus Ciprul aproape de ruina financiară în martie, devenind prima ţară din zona euro care a impus restricţii asupra mişcărilor de capital în ideea de a evita o fugă la ghişeele băncilor, după ce deponenţii au fost obligaţi să participe cu fondurile proprii la recapitalizarea primei bănci, iar cea de-a doua mare bancă din ţară a fost închisă. Treptat aceste restricţii au fost relaxate însă în continuare retragerile de numerar de la ATM-uri sunt limitate la 300 de euro pe zi.

Ciprul ar trebui să ia în considerare ridicarea restricţiilor asupra mişcărilor de capital, emiterea de garanţii de stat asupra tuturor depozitelor şi apoi să obţină angajamentul UE că va furniza capitalul necesar în caz de nevoie, a explicat grupul de experţi bancari.

‘De departe problema cea mai urgentă cu care se confruntă astăzi băncile este lipsa încrederii în sistem’, a declarat britanicul David Lascelles, care conduce comisia internaţională ce analizează viitorul sectorului bancar din Cipru.
Experţii apreciază că economia cipriotă va simţi impactul crizei bancare în anii următori. Pe termen lung, până în 2020, pierderile pentru economia de 17 miliarde de euro a Ciprului se vor situa între 35,3 şi 16,7 miliarde de euro, sau între 233 şi 110% din PIB.

Lipsa de încredere în sectorul bancar cipriot este demonstrată prin scăderea depozitelor, tendinţă care a continuat în ciuda restricţiilor impuse în martie, a explicat expertul britanic.

După lungi negocieri, reprezentanţii FMI, CE, BCE au acceptat, la finele lunii martie, să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări etc.) şi al restructurării drastice a sectorului său financiar. Ciprul a devenit astfel a cincea ţară dintre cele 17 state ale zonei euro care beneficiază de asistenţă financiară internaţională, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.

Luna aceasta, ministrul cipriot de Finanţe, Haris Georgiades, a afirmat că declinul economiei Ciprului în acest an va fi mai puţin sever decât se aşteaptă creditorii internaţionali ai ţării.

Impactul măsurilor de austeritate impuse de UE, BCE şi FMI în schimbul pachetului de asistenţă financiară a fost supraevaluat iar băncile cipriote nu au nevoie de ajutor suplimentar, a explicat oficialul de la Nicosia.

Acesta a adăugat că economia Ciprului a făcut faţă mai bine problemelor economice decât se estima şi beneficiază de pe urma redresării zonei euro.

‘În ciuda dificultăţilor şi a măsurilor dure impuse la toate nivelurile Ciprul este într-o situaţie mult mai bună decât ne-am aşteptat. Anul acesta declinul PIB va fi de aproximativ 7%, cu 2% mai puţin decât s-a estimat’, a declarat ministrul cipriot de Finanţe.

Economia Ciprului a înregistrat, în trimestrul doi din 2013, cel mai semnificativ declin anual de la mijlocul anilor ’70, conform datelor oficiale publicate recent de autorităţile de la Nicosia.

Produsul Intern Brut al Ciprului s-a contractat cu 5,9% în perioada aprilie – iunie 2013, faţă de perioada similară din 2012. Comparativ cu primele trei luni din 2013, economia a înregistrat în trimestrul II o scădere de 1,8%, al 8-lea trimestru consecutiv de declin.

Conform estimărilor Comisiei Europene, BCE şi FMI, economia Ciprului ar urma să înregistreze un declin de 8,7%, în 2013 şi de 3,9%, în 2014, înainte de a reveni pe creştere în 2015.

Fondat în 1899, Bank of Cyprus Group este instituţia financiară cea mai importantă din Cipru, cu o prezenţă dinamică în Grecia şi Rusia şi operaţiuni în Marea Britanie şi Australia, România, Ucraina şi Channel Islands.

În prezent, grupul operează printr-o vastă reţea de 595 de sucursale, dintre care 211 în Rusia, 185 în Grecia, 143 în Cipru, 27 în Ucraina şi 12 în România.