BNR încurajează instrumentele de plată fără numerar – Bogdan Olteanu

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Banca Naţională încurajează instrumentele de plată fără numerar dintr-o serie întreagă de considerente. Unul dintre instrumentele de plată fără numerar, cu o creştere marcantă, îl reprezintă cardurile de credit, cardurile de debit cu plăţi întârziate. Mie, personal, mi se pare în acest moment un instrument tranzitoriu către altceva. Din punctul meu de vedere, peste zece ani, să zicem, vom vorbi despre instrumentul de plată pe care azi îl numim smartphone. Poate peste zece îl vom numi altfel şi îl vom utiliza altfel. Cred că ar fi foarte util pentru noi, ca autorităţi ale statului, şi pentru toţi cei interesaţi, dacă dorim să promovăm acest instrument de plată fără numerar, să prezentăm aceste costuri, tarife, comisioane reale în contra-partidă cu costurile tranzacţiei cu cash’, a afirmat Olteanu.

Potrivit datelor oficiale, în România, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1%, respectiv 1,2%, în timp ce în ţări precum Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip).

Declanşată de Consiliul Concurenţei în 2011, o investigaţie sectorială pe piaţa serviciilor de plăţi bancare a urmărit patru direcţii principale: modul de determinare a comisioanelor interbancare pe piaţa cardurilor de plată; modul de determinare a nivelului comisioanelor şi taxelor plătite de comercianţi către banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) pentru serviciile prestate în cazul tranzacţiilor cu carduri; profitabilitatea sectorului cardurilor de plată; gradul de concentrare a pieţei serviciilor de plată cu carduri.

În cadrul investigaţiei au fost solicitate informaţii de la 28 bănci membre Visa/MasterCard, 22 agenţi economici cu obiect de activitate în diverse domenii (hipermarketuri, supermarketuri, agenţii de turism, restaurante), organizaţiile Visa Europe şi MasterCard.

Comisioanele interbancare sunt plăţile realizate între băncile acceptante şi băncile emitente pentru tranzacţiile care presupun utilizarea cardurilor de plată. În cazul tranzacţiilor la POS, comisionul interbancar este plătit de banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) către banca emitentă a cardului şi este suportat de către comerciant şi, indirect, de către consumatori.

În conformitate cu regulile Visa şi MasterCard, până în 2011, comisioanele interbancare erau stabilite de băncile membre ale celor două organizaţii şi se situau la 1%.

Analiza profitabilităţii efectuată de Consiliul Concurenţei arată că rata medie a profitului înregistrată în activitatea de emitere de carduri, în perioada 2009 – 2011, a fost între 62,1% şi 101,1%, pentru jumătate din băncile intervievate. Totodată, studiul relevă că veniturile încasate de băncile emitente din comisioanele interbancare reprezintă între 8,1% şi 11,2% din totalul veniturilor din activitatea de emitere carduri.

În condiţiile în care din veniturile totale au fost extrase veniturile din comisioanele interbancare, peste 50% dintre băncile intervievate au înregistrat o profitabilitate între 49% şi 79%. Ca urmare, activitatea de emitere a cardurilor rămâne profitabilă, pentru un număr semnificativ de emitenţi, chiar şi în absenţa comisionului interbancar.

Raportul, prezentat în luna iunie 2013, şi realizat în urma investigaţiei sectoriale pe piaţa serviciilor de plăţi bancare din România, s-a aflat timp de 30 de zile în dezbatere publică pe site-ul instituţiei.

Consiliul Concurenţei a organizat, joi, conferinţa ‘Concurenţa în sectoare esenţiale ale economiei româneşti’, în cadrul evenimentului fiind lansat spre dezbatere publică Raportul ‘Mediul concurenţial românesc – evoluţii în sectoare esenţiale’ 2013, elaborat de către autoritatea de concurenţă.