Extracția gazelor de șist va avea o contribuție de 2% din PIB și va reduce prețul cu până la 25%

Extracția gazelor de șist va avea o contribuție la economia țării de 2% din PIB și va reduce prețul gazelor pe piață cu 15 - 25%, a declarat, vineri, Ionuț Purica, expert pe energie în cadrul Academiei Române, prezent la o conferință pe tema gazelor de șist.
Economica.net - vin, 15 nov. 2013, 14:40
Extracția gazelor de șist va avea o contribuție de 2% din PIB și va reduce prețul cu până la 25%

El este unul dintre autorii studiului „Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenționale — potențial și valorificare’, realizat de 43 de experți din cadrul Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).

Purica a arătat că, dacă România va trece la etapa extracției gazelor de șist în 2019 — 2020, va ajunge exportator de gaze la orizontul anilor 2025.

„În prezent, factura de import de gaze ajunge la 1,5% din PIB, comparabil în momentul de față cu bugetul de la Apărare, de exemplu. Însă, dacă vom exporta, vom ajunge de fapt să primim în plus 0,5% intrări în PIB. Deci, o contribuție de 2% din PIB în total’, a explicat Purica.

În ceea ce privește prețul, surplusul de gaze va aduce o scădere de 15 — 25% a tarifelor la gaze, a mai spus el.

„Cu această scădere de preț, vom putea asista la o reindustrializare, în condițiile în care industria energofagă încă are o pondere mare în PIB-ul țării: mă refer la industria metalurgică, de aluminiu, îngrășăminte, petrochimie. Nu mai vorbim de consumatorii rezidențiali’, a argumentat Purica.

Potrivit acestuia, în perimetrele pe care le deține Chevron, ar putea fi înființate 19.000 de locuri de muncă, directe și indirecte.

„În SUA, spre exemplu, când se vorbește de marile proiecte, pe primul loc se ia în calcul numărul de locuri de muncă, pentru că acestea aduc cele mai mari venituri la buget. În această industrie, la un foraj se creează 30 de locuri de muncă directe, iar, pentru fiecare job direct, se mai adaugă 3 — 5 locuri de muncă indirecte. Astfel, la o suprafață de 6.000 de kilometri pătrați, cât are perimetrul din Vaslui, și 2.700 de kilometri pătrați la Constanța, se vor crea 4.700 de locuri de muncă directe și 14.000 indirecte, deci aproape 19.000 de locuri de muncă’, a completat Purica.

România are un potențial ridicat pentru descoperirile de gaze de șist în Carpații Orientali, în Platforma Moldovenească, în Depresiunea Bârladului și în Câmpia Română, cu extinderea sa din Dobrogea de Sud, se mai arată în studiu.

În aceste zone se află formațiuni de roci argiloase cu potențial gazeifer, roci din care se extrag resursele de tipul ‘shale gas’, termen care a devenit cunoscut în limba română sub denumirea de ‘gaze de șist’. Aceste formațiuni se găsesc la adâncimi de peste 2.500 — 3.000 de metri.

Pe lângă zonele cu potențial ridicat, mai există și alte zone cu condiții potențiale de existență a zăcămintelor de gaze de șist în Depresiunea Getică, Depresiunea Panoniei și Bazinul Transilvaniei.

„Resursele neconvenționale de energie constituie o formă alternativă de energie. Ele sunt localizate în formațiuni sedimentare de diferite vârste și, de regulă, la adâncimi mari în scoarța terestră: shale și tight gas, heavy oil și oil shale, coad seam gas și, în unele zone reci, în mări și oceane, gaz hidrații’, se arată în raport.

Autorii studiului amintesc că România mai are rezerve dovedite de gaze naturale suficiente pentru următorii 10 — 15 ani.

Potrivit celui mai recent raport al US Energy Information Agency (EIA), făcut public în iunie 2013, gazul de șist majorează cu 47% rezervele potențiale de gaze naturale recuperabile la nivel mondial. Tot la nivel global, gazele de șist reprezintă 32% din rezervele totale de gaze naturale.

„România, cu o rezervă recuperabilă estimată la 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de șist, se situează pe locul 3 în Europa, după Polonia (4.190 miliarde de metri cubi) și Franța (2.879 miliarde de metri cubi) și înaintea Danemarcei (906 miliarde de metri cubi)’, mai arată studiul CNR-CME, amintind datele din raportul americanilor.

Raportul „Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenționale — potențial și valorificare’ este semnat de 43 de specialiști din cadrul CNR-CME, majoritatea profesori universitari în domeniul petrolului și gazelor.

Chevron, a doua mare companie petrolieră americană, are acorduri de concesiune pentru trei perimetre petrolifere în județul Constanța și unul în apropiere de Bârlad, în județul Vaslui. Compania și-a exprimat interesul pentru a explora și a extrage gaze de șist din aceste perimetre.

Te-ar mai putea interesa și
Lenovo lansează Tab Plus Gen 2, pentru o experiență de divertisment mai intuitivă și mai captivantă
Lenovo lansează Tab Plus Gen 2, pentru o experiență de divertisment mai intuitivă și mai captivantă
Lenovo lansează Tab Plus Gen 2, cea mai nouă generație din această gamă, special concepută să răspundă modului din ce în ce mai dinamic în care utilizatorii consumă conținut media,......
Platforma X deținută de Elon Musk are de astăzi un nou rival european. Rețeaua W a fost lansată astăzi
Platforma X deținută de Elon Musk are de astăzi un nou rival european. Rețeaua W a fost lansată astăzi
Reţeaua de socializare W, care doreşte să fie o alternativă europeană la reţeaua X, platforma deţinută de Elon Musk, ...
Intră bani elvețieni în România. 11 programe în valoare de 221,5 milioane de franci elvețieni au ajuns în etapa de implementare
Intră bani elvețieni în România. 11 programe în valoare de 221,5 milioane de franci elvețieni au ajuns în etapa de ...
Cele 11 programe finanțate prin cea de-a doua Contribuție Elvețiană, în valoare totală de aproximativ 221,5 milioane ...
Trump spune că a ajuns la un acord cu Iranul pentru a evita o catastrofă econmică și că SUA și-au atins obiectivele politice
Trump spune că a ajuns la un acord cu Iranul pentru a evita o catastrofă econmică și că SUA și-au atins obiectivele ...
Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri că acordul-cadru încheiat cu Iranul, dar ale cărui detalii cele ...