Proiect de regenerare a coridorului Dâmboviţei. Primăria Bucureştiului vrea să colaboreze cu Ministerul Dezvoltării, în vederea elaborării unui PUZ

Primăria Capitalei vrea să colaboreze cu Ministerul Dezvoltării şi cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bucureşti în vederea realizării unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru regenerarea coridorului râului Dâmboviţa.
AGERPRES - mie, 24 mai 2023, 15:06
Proiect de regenerare a coridorului Dâmboviţei. Primăria Bucureştiului vrea să colaboreze cu Ministerul Dezvoltării, în vederea elaborării unui PUZ

Un proiect de hotărâre în acest sens urmează să fie dezbătut în şedinţa de luni a Consiliului General al Capitalei, scrie Agerpres.

Colaborarea vizează elaborarea şi implementarea PUZ „Regenerarea la nivel metropolitan a coridorului râului Dâmboviţa – Plan Dâmboviţa 2050”.

Se doreşte transformarea coridorul râului într-un „element unificator” al zonelor traversate şi un generator de activităţi de interes public.

Alte obiective sunt reorganizarea circulaţiilor, extinderea spaţiilor plantate, revitalizarea spaţiilor publice şi a zonelor construite adiacente, crearea de zone cu nivel scăzut de emisii şi condiţii pentru soluţii bazate pe natură, asigurarea condiţiilor de funcţionare în siguranţă a lucrărilor hidrotehnice.

Pentru a asigura coerenţa şi eficienţa procesului de planificare, până la aprobarea PUZ, zona propusă spre reglementare va fi considerată zonă strategică de coordonare.

Totodată, până la finalizarea şi aprobarea PUZ, iniţierea oricărei documentaţii de urbanism şi de planificare a investiţiilor publice, indiferent de administratorul terenului, va fi avizată de către arhitectul-şef al Municipiului Bucureşti. Avizul va fi fundamentat din punct de vedere tehnic de către Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului.

În referatul de aprobare, este evidenţiată importanţa infrastructurii verzi şi albastre, pentru a reduce efectele poluării şi ale supraîncălzirii determinate de insulele de căldură, pentru a creşte siguranţa în caz de inundaţii şi a reactiva zonele urbane din vecinătatea râurilor.

„Măsuri implementate în multe oraşe europene (Aarhus, Milano, Breda, Ljubljana, Oslo, Viena) au scos în evidenţă beneficiile pe care le au râurile asupra oraşelor şi faptul că acestea cresc rezilienţa zonelor urbane în ceea ce priveşte adaptabilitatea la schimbările climatice”, se explică în document.

În mai 2022 a fost constituit un grup tehnic pentru a susţine acest proiect, iar din el fac parte reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului Municipiul Bucureşti, ai Instituţiei Prefectului Judeţul Ilfov, ai PMB, ai Primăriilor Sectoarelor 6, 5, 4, 3 şi 1 şi din Chiajna, Popeşti Leordeni şi Glina, ai Administraţiei Naţionale Apele Romane, ai Apa Nova, ai Metrorex şi ai Ordinului Arhitecţilor din România, ai Asociaţiei Ivan Patzaichin Mila 23 şi ai Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bucureşti (ADIZMB).

Primăria Capitalei a solicitat Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei sprijin financiar şi tehnic în vederea elaborării Planului Urbanistic Zonal.

„Pentru a asigura coerenţa şi sinergia intervenţiilor pluridisciplinare necesare, vă rugăm să acordaţi sprijin financiar şi tehnic acestui demers de planificare vizând regenerarea la nivel metropolitan a coridorului râului Damboviţa prin includerea lui în programul pentru asigurarea fondului necesar actualizării/elaborării reglementărilor tehnice şi fondului de documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism de interes naţional”, se arată în mesajul transmis ministerului de către membrii grupului tehnic.

În noiembrie 2022, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, anunţă că a demarat un amplu proces pentru amenajarea şi valorificarea râului Dâmboviţa în beneficiul oraşului şi al locuitorilor.

„Un prim pas în acest sens este realizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru regenerarea coridorului râului Dâmboviţa, document care va avea rolul de a reglementa şi planifică investiţiile şi costurile aferente amenajării râului şi zonelor adiacente. Lacul Morii, Institutele de Biologie, Universitatea Politehnica Bucureşti, Grădina Botanică, Opera Naţională, Parcul Izvor, Parcul Natural Văcăreşti, Biblioteca Naţională sunt câteva dintre obiectivele pe care ne propunem să le includem în PUZ, pentru a putea ulterior să le valorificăm ca atracţii şi puncte cheie în proiect”, scria edilul general, pe Facebook.

Te-ar mai putea interesa și
Patria Bank raportează un profit de 8 milioane de lei în primele trei luni din an, în creștere cu 171%
Patria Bank raportează un profit de 8 milioane de lei în primele trei luni din an, în creștere cu 171%
Rezultatele financiare înregistrate de Patria Bank la 31 martie 2024 prezintă un profit net de 8 milioane de lei aferent primelor trei luni ale anului în curs, reprezentând o creștere cu 171%......
Conpet a înregistrat în primul trimestru din an un profit net de aproape 13 milioane de lei, în scădere cu 28,1%
Conpet a înregistrat în primul trimestru din an un profit net de aproape 13 milioane de lei, în scădere cu 28,1%
Conpet a înregistrat în primele trei luni din 2024 un profit net de 12,96 de milioane de lei, în scădere cu 28,1% comparativ ...
Rabla Plus: „La persoane juridice merge mai bine, dar la persoanele fizice este sub aşteptările noastre”, declară ministrul Mediului
Rabla Plus: „La persoane juridice merge mai bine, dar la persoanele fizice este sub aşteptările noastre”, declară ...
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a admis astăzi că programul „Rabla Plus” pentru persoane fizice merge „sub așteptări”. ...
Petromidia a înregistrat pierdere și pe primele trei luni din 2024, în special pe segmentul de petrochimie. Vânzările de carburanți, în creștere accentuată, au fost însă profitabile
Petromidia a înregistrat pierdere și pe primele trei luni din 2024, în special pe segmentul de petrochimie. Vânzările ...
Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului KMG International (Rompetrol), a  înregistrat în primul trimestru din ...