Strategia Guvernului: Utilizarea hidrogenului în rețeaua de distribuție de gaze ar trebui evitată, România va folosi în continuare gazele naturale, se așteaptă resursele din Marea Neagră

Iată exact capitolul din strategie referitor la amestecul hidrogenului cu gazele naturale în rețelele de distribuție, pentru a fi folosit în încălzirea rezidențială

România este al doilea producător de gaze naturale din Europa și se așteaptă exploatarea resurselor suplimentare de gaz natural din Marea Neagră.

În mixul energetic național, gazul natural are o pondere mult mai mare decât energia electrică, rețeaua de gaze naturale transportând anual un volum de energie dublu față de infrastructura de energie electrică.

Având în vedere rezervele de gaze naturale existente în perimetrul Mării Negre și proiectele în proces de implementare a extracției acestora, România va utiliza în continuare în perioada imediat următoare gaze naturale, luând în considerare atât convertirea și utilizarea rețelelor existente, având o infrastructura extinsă în acest sens, precum și dezvoltarea de rețele zonale noi dedicate consumatorilor industriali, ținând cont de cele mai bune practici folosite la nivel european.

În cazul consumatorilor casnici din zonele de aglomerări urbane, utilitățile existente deja ocupă spațiul disponibil în subteran. Prin urmare, dezvoltarea unor trasee noi este complexă. Pentru ca România să dezvolte experiență în economia hidrogenului, gazul natural fiind un combustibil de tranziție, o soluție ar putea fi amestecul unui procent volumetric de până la 20% hidrogen regenerabil în gazul natural.

Analiza Institutului Fraunhofer a arătat faptul că efortul tehnic pentru a substitui un volum de 20% din gazele naturale cu hidrogen regenerabil este deosebit de mare și corespunde unei reduceri de emisii de gaze cu efect de seră de doar 6-7%, din cauza puterii calorifice scăzute a hidrogenului față de cea a metanului.

Concluzia studiului este că amestecul de hidrogen în gazele naturale, chiar și la procente scăzute volumetric, nu este o utilizare optimă a hidrogenului, care ar trebui evitată în favoarea unor politici care să asigure livrarea de hidrogen regenerabil către sectoare specifice.

Astfel, pot fi reduse cantități mai mari de emisii de gaze cu efect de seră și se evita și costurile suplimentare care ar trebui suportate de consumatorii de gaze naturale.

Mai departe, în strategie este arătată și o diagramă SWOT a utilizării hidrogenului în amestec cu gazul natural pe conducte, cu punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și riscurile: