Datele bugetare din ultimii 20 de ani arată clar: stânga adună, dreapta toacă banii țării

Există un mit pe care propaganda liberală și de dreapta îl rostogolește agresiv și anume acela că în România dreapta e cea care agoniseste și stânga e cea care risipește. Se încearcă o portretizare a guvernelor social-democrate ca fiind iresponsabile și puse doar pe împărțit banii pe așa zise pomeni și alte cadouri electorale. 
Victoria Stoiciu - mie, 19 iul. 2023, 13:35
Datele bugetare din ultimii 20 de ani arată clar: stânga adună, dreapta toacă banii țării

În realitate, lucrurile stau fix pe dos – în România, stanga agonisește și dreapta risipește.

Cifrele nu mint și o privire aruncată peste execuțiile bugetare ale țării din 2004 încoace e un duș cu apă rece pentru oricine are naivitatea de a crede în propagandă ieftină a dreptei, care se bazează pe clișee, nu pe fapte. 

Dacă ne uităm la veniturile totale ale bugetului, constatăm că în 2004, la încheierea unui  ciclu de guvernare social-democrată, veniturile totale la bugetul de stat ajunsesera la 31,5% din PIB. Deficitul bugetar lăsat de guvernarea Năstase era de -1,3%.
 
Au urmat ani buni de guvernare de dreapta, în care Tăriceanu și Boc nu doar că nu au crescut veniturile totale, așa cum era normal într-un stat proaspăt devenit membru al Uniunii Europene, ci le-au scăzut. E adevărat, criza economică globală din 2008 a jucat un rol și România nu a fot singurul stat care s-a confruntat cu probleme bugetare. Cert e că în 2011, cu câteva luni inainte ca premierul social-democrat Victor Ponta sa preia guvernarea, încasările statului erau de 31% din PIB, iar deficitul bugetar ajunsese la -4,1%! 

În cei 4 ani care au urmat, veniturile totale s-au ridicat  la 32,8% din PIB, iar deficitul bugetar a fost redus la -1,4. Guvernarea de dreapta a   reușit “performanța” de a scădea veniturile la nici mai mult nici mai puțin de 29,8% din PIB, mai rău decât pe vremea lui Boc. Și spre deosebire de Boc, Cioloș nici măcar nu putea invoca pretextul unei recesiuni economice globale – scăderea încasărilor era exclusiv ”meritul” guvernării pe care o conducea. Ca și cum scăderea încasărilor nu era suficientă, guvernarea Cioloș a crescut și deficitul bugetar, care a ajuns la final de 2016 la -2,4%.

Social-democrații care au venit la putere în 2017 au trebuit să se apuce iar de reparat oalele sparte de dreapta, asta în timp ce corul dreptei îi acuza de risipă. În 2018, dupa doi ani de guvernare social-democrată, veniturile totale la visteria statului au ajuns la 30,8%. Totuși, de remarcat că deficitul bugetar nu a putut să fie ținut sub control, apropiindu-se periculos de limita de -3%. Din păcate, social-democrații au alunecat, ca și dreapta, pe panta taierilor de taxe, iar facilitățile și tratamentele fiscale s-au înmulțit. Chiar dacă colectarea s-a îmbunătățit ușor, banii de la buget nu au fost suficienți pentru a susține pachetul de politici economice și sociale. Orice program de dezvoltare are nevoie de finanțare adecvată, iar aici eroarea guvernărilor din acea perioadă, de la Grindeanu la Dăncilă, a fost încercarea simultană de a tăia taxele și și de a crește cheltuielile publice, ceea ce nu se poate nicăieri în lume. Nu poți să ai și lupul sătul și mielul nevătămat.

Abia începând cu  2021-2022 dreapta aflată la putere a reușit să crească încasările totale la 32,2% din PIB. A fost însă mai degrabă un noroc, pentru că de fapt creșterea veniturilor  s-a datorat în special majorării veniturilor nefiscale – a încasărilor suplimentare din energie și fonduri europene. De fapt și de drept, veniturile fiscale, adică cele din taxe și impozite, erau în 2022 de doar 16,1% din PIB – față de 18,1% în 2004! În ciuda acestor încasări mai mari decât de obicei, guvernul liberal nu a reușită să țină în frâu cheltuielile, așa cum se bate cu pumnul în piept și fără dovezi dreapta, astfel încât deficitul bugetar a atins pragul critic de -5,68% în 2022. 

Guvernului actual îi revine misiunea dificilă de a repara gaura bugetară creată de guvernările precedente și de a repune pe picioare bugetul statului. Această reparație nu se poate face peste noapte – și mai ales nu poate fi făcută la fel ca în epoca Dragnea, când cheltuielile statului au cresuct, iar facilitățile fiscale s-au înmulțit, creând privilegii și inechități. Este necesar ca revigorarea bugetară să se facă în paralel cu restabilirea echității și eliminarea privilegiilor, astfel încât să se creeze premisele unei sustenabilități bugetare și sănătăți fiscale fără de care nici o țară nu se poate moderniza și dezvolta.

Te-ar mai putea interesa și
Apple TV este disponibil oficial și în România. Cât costă abonamentul
Apple TV este disponibil oficial și în România. Cât costă abonamentul
Serviciul de streaming Apple TV este disponibil și în țara noastră, începând de astăzi, 14 septembrie, conform anunțului făcut de compania americană, citat de publicația Gadget.ro....
BYD vrea să fabrice camioane în Europa. Compania chineză anunță că va produce local tot ce va vinde pe Bătrânul Continent
BYD vrea să fabrice camioane în Europa. Compania chineză anunță că va produce local tot ce va vinde pe Bătrânul Continent
BYD intenţionează să lanseze anul viitor primul său camion de mare tonaj în Europa şi, ulterior, să fabrice local ...
Nicușor Dan: Nu putem să mai aşteptăm şi va urma o desemnare de premier. Să vedem ce se întâmplă în urma desemnării
Nicușor Dan: Nu putem să mai aşteptăm şi va urma o desemnare de premier. Să vedem ce se întâmplă în urma desemnării
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat luni, în cadrul unui interviu acordat Euronews România, că va face o desemnare de ...
Vlad Enăchescu, EVENTIM România: Publicul este mai atent la preț, dar mai ales la raportul dintre preț și relevanță. Nu cred că românii au devenit mai puțin interesați de entertainment, ci doar ceva mai selectivi – Interviu
Vlad Enăchescu, EVENTIM România: Publicul este mai atent la preț, dar mai ales la raportul dintre preț și relevanță. ...
Ce s-a întâmplat cu piața de evenimente în 2026, față de anul trecut? Cum se comportă spectatorul român și cât ...