Guvernul german nu dorește adoptarea unei legi prin care obiectivul cerut de NATO de alocare de cheltuieli militare să devină obligatoriu – surse DPA

Guvernul de coaliţie al Germaniei nu vrea să facă legal obligatoriu un angajament de a atinge obiectivul NATO pentru cheltuieli militare, au declarat vineri surse apropiate guvernului pentru agenţia DPA, citată de Agerpres.
AGERPRES - vin, 18 aug. 2023, 19:12
Guvernul german nu dorește adoptarea unei legi prin care obiectivul cerut de NATO de alocare de cheltuieli militare să devină obligatoriu - surse DPA

Guvernul a eliminat o prevedere ce impunea Germaniei să cheltuiască 2% din produsul său intern brut (PIB) pentru apărare dintr-un proiect de buget cu scurt timp înainte de decizia cheie a Cabinetului, potrivit acestor surse.

Mai multe alte media germane au raportat de asemenea informaţia mai înainte în această săptămână.

Rezoluţiile alianţei militare NATO cer tuturor membrilor să cheltuiască cel puţin 2% din PIB pentru apărare, deşi Germania şi mulţi alţi membri NATO din Europa de Vest nu au reuşit de mult timp să îndeplinească acest obiectiv.

În schimb, actualul Guvern de coaliţie al Germaniei s-a angajat să atingă obiectivul NATO de cheltuieli pentru apărare ca o medie pe cinci ani, adică ţara ar putea uneori cheltui mai mult sau mai puţin decât ţinta de 2%.

Sursele au declarat pentru DPA că ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, membru al Partidului Verzilor, a cerut modificarea.

Germania nu a atins ţinta de 2% de la reducerea cheltuielilor pentru apărare la sfârşitul Războiului Rece la începutul anilor 1990. Ţara s-a confruntat cu critici din partea altor aliaţi NATO, în special Statele Unite, asupra bugetelor sale militare mai mici.

Cancelarul Olaf Scholz a declarat recent că Guvernul german ar cheltui 2% din PIB pentru apărare pe termen lung.

Scholz a spus că ţara va atinge obiectivul cheltuind în mod regulat banii bugetaţi şi printr-un fond special de 100 de miliarde de euro (109 miliarde de dolari) creat pentru a moderniza armata Germaniei în urma invaziei Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.

Te-ar mai putea interesa și
De patru ori mai mulţi bani pentru investițiile de private equity şi venture capital din România. Cine a adus cei 434 de milioane de euro – analiză ROPEA – Deloitte
De patru ori mai mulţi bani pentru investițiile de private equity şi venture capital din România. Cine a adus cei 434 ...
Valoarea investiţiilor de private equity şi venture capital, în România, a crescut de peste patru ori în 2025, la 433,6 milioane de euro, conform unui studiu dat publicităţii luni....
Previziuni de la Comisia Europeană pentru anul agricol 2026. Ce se va întâmpla cu producţia de cereale, zahar şi ulei de măsline şi carne
Previziuni de la Comisia Europeană pentru anul agricol 2026. Ce se va întâmpla cu producţia de cereale, zahar şi ulei ...
Pieţele agricole din Uniunea Europeană (UE) vor rămâne solide în acest an, se arată în Raportul prospectiv pe termen ...
Iranul ar putea avea dificultăţi în vânzarea petrolului, chiar şi după ridicarea sancţiunilor
Iranul ar putea avea dificultăţi în vânzarea petrolului, chiar şi după ridicarea sancţiunilor
Chiar dacă restricţiile asupra exporturilor de petrol iranian sunt relaxate, Iranul ar putea întâmpina dificultăţi ...
Bulgaria şi România, ţările UE cu cele mai mari creşteri ale preţurilor producţiei industriale în luna mai
Bulgaria şi România, ţările UE cu cele mai mari creşteri ale preţurilor producţiei industriale în luna mai
Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au crescut atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană (UE) ...