În ianuarie, cea mai zgârcită lună din an, au intrat net 490 de milioane de lei în fondurile mutuale

Scăderea câştigurilor reale din depozitele bancare, uneori până în teritoriul negativ, împinge tot mai mulţi bani în afara acestui instrument de economisire.

Cele mai apropiate destinaţii din punct de vedere al riscului scăzut sunt fondurile mutuale care plasează banii în instrumente cu venit fix precum obligaţiunile, titlurile de stat, alte instrumente bancare şi chiar în depozite. Diferenţa este că fondurile au sume suficient de mare de plasat şi păstrat în depozite ca să aibă pretenţia de a negocia dobânzile.

Aşa încât subscrierile nete (diferenţa dintre câţi bani au plasat românii în ianuarie şi sumele retrase) s-a ridicat la 487,8 milioane de lei, luna trecută,  una dintre cele care, statistic,  sunt sărace, din  cauză că vin după o lună de cheltuieli mari.

Aproape 61% din subscrierile nete din ianuarie au fost atrase de un singur fond, cel mai mare de pe piaţă, specializat în investiţia în obligaţiuni: Erste Bond Flexible RON (fostul BCR Obligaţiuni), administrat de Erste Asset Management România (EAM).

Restul subscrierilor au fost atrase, în marea lor majoritate, de alte câteva fonduri cu plasamente tot în instrumente cu venit fix în lei sau în valută, printre care Raiffeisen Ron Plus (48 mil. lei), al doilea cel mai mare de pe piaţă), ERSTE Bond Flexible Romania EUR (47 mil. lei), Raiffeisen Ron Flexi (38 mil. lei).

Activele nete ale fondurilor locale au crescut în luna ianuarie 2014 cu 4,4%, până la mai mult de 13,5 miliarde de lei, depăşind astfel pragul de 3 miliarde de euro.