Alegerile europene se vor desfăşura în Germania fără prag electoral

În consecinţă, la scrutinul european de pe 25 mai, eurodeputaţii germani vor fi aleşi pe baza unui sistem proporţional pur, doar în funcţie de numărul de voturi obţinut de formaţiunile lor.

În luna iunie 2013, Bundestagul (camera inferioară a Parlamentului german) a decis un prag electoral de 3% pentru europarlamentare, după ce în anul 2011 Curtea Constituţională a invalidat precedentul prag electoral de 5% aplicat la ultimul scrutin european din anul 2009.

Decizia de miercuri este o veste bună pentru partidele mici, cum este cazul liberalilor din FDP, parteneri ai cancelarului Angela Merkel în fostul executiv, dar care nu au reuşit să atingă pragul electoral de 5% la alegerile din septembrie 2013 (prag ce rămâne în continuare valabil pentru alegerile interne din Germania) şi astfel nu au mai intrat în Parlamentul de la Berlin.

În PE sunt reprezentate, în acest moment, 162 de partide. Suplimentarea numărului acestora ar îngreuna funcţionarea Parlamentului, susţin adepţii pragului electoral, care consideră că Parlamentul este o instituţie care ar avea nevoie de majorităţi stabile. ‘Majorităţile devin tot mai vulnerabile, tot mai subţiri’, comentează Martin Schulz, preşedintele PE.

La rândul său, profesorul Timm Beichelt, de la Universitatea Europeană Viadrina, vorbeşte despre posibilele consecinţe ale deciziei Curţii Constituţionale germane, el apelând la memoria recenta: ‘Frontul Naţional francez a câştigat relevanţă naţională cu ocazia alegerilor europarlamentare din 1984. Cu acea ocazie au obţinut primele mandate, punând astfel un picior radical de dreapta în sistemul parlamentar’.