România şi Bulgaria, interesate de aderarea Serbiei la UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Oreşarski a declarat presei că printre subiectele discutate de cei trei s-au numărat Strategia Dunării şi cooperarea transfrontalieră. ‘Trebuie să colaborăm pentru îmbunătăţirea vieţii locuitorilor din zonele de frontieră’, a subliniat prim-ministrul bulgar. Oreşarski, Ponta şi Dacic au discutat şi despre criza din Ucraina. ‘Ne-am exprimat speranţa că, printr-un dialog mai intens între Kiev şi Moscova, se va găsi o soluţie la criză’, a spus premierul bulgar.

Premierul român Victor Ponta a fost de acord cu Oreşarski că este în interesul României şi Bulgaria ca Serbia să devină membru cu drepturi depline al UE. În opinia lui Ponta, este foarte important că trei ţări din această regiune pot da dovadă de prietenie şi de parteneriat.

Premierul român a propus ca România, Bulgaria şi Serbia să-şi instituţionalizeze cooperarea prin formarea unui grup asemănător celui de la Vişegrad. ‘România, Bulgaria şi Serbia trebuie să folosească această experienţă pentru a avea o voce mai puternică în UE’, a explicat Ponta. El a pledat şi pentru accelerarea proiectelor transfrontaliere, aducând aminte de podul Calafat-Vidin, care a fost inaugurat anul trecut şi a cărui construcţie a durat aproape 15 ani.

Ivica Dacic s-a declarat convins că este important ca cele trei ţări să-şi definească interesele comune. El a fost de acord cu Victor Ponta că trebuie instituţionalizată cooperarea trilaterală. Dacic a mulţumit României şi Bulgariei pentru sprijinul acordat Serbiei pentru aderarea la UE. ‘Ne dorim ca Serbia să fie următoarea ţară care va deveni membru al Uniunii Europene’, a subliniat Dacic. El a vorbit şi despre importanţa dezvoltării infrastructurii ce leagă ţările din regiune, menţionând coridoarele paneuropene cu numărul 7 (fluviul Dunărea) şi numărul 10 (Salzburg-Belgrad-Sofia-Istanbul).

După întâlnirea celor trei premieri, la Ruse va avea loc şi o şedinţă comună a guvernelor României şi Bulgariei. Agenda reuniunii guvernelor român şi bulgar va cuprinde evaluarea stadiului proiectelor de cooperare şi propuneri concrete de intensificare a acesteia, în plan sectorial, cu accent pe domeniul economic, proiectele de interconectare energetică şi de transport, afaceri interne, justiţie, dezvoltare regională, cultură, educaţie, sănătate, finanţe, apărare, tehnologia informaţiei şi comunicaţii, agricultură, tineret şi sport.