Proiectul de modificare a Codului Muncii – aflat acum în Senat – ar duce la pierderea a 30.000 de locuri de muncă – ARAMT

Inițiativa legislativă vizează regimul muncii temporare derulate prin agenți specializați; 52.000 de români au avut contracte prin agent de muncă temporară în 2013.

Avertismentul aparține Asociației Române a Agenților de Muncă Temporară (ARAMT), organizație care reunește cele mai mari 13 companii din domeniu și reprezintă circa 70% din piața de forță de muncă temporară.

ARAMT semnalează faptul ca iniţiativa legislativă de modificare a Codului Muncii – o lege de importanţă majoră pentru economia şi cetăţenii României – nu are la bază un studiu de impact, ceea ce contravine legislaţiei române şi comunitare în vigoare.

ARAMT a trimis o scrisoare deschisă principalilor decidenți din Guvern și Parlament, solicitând analiza și intervenția asupra inițiativei de modificare a Codului Muncii, pentru a evita efecte economice grave.

„Modificările propuse vor afecta semnificativ mediul socio-economic, impunerea de noi restricţii determinând diminuarea rolului muncii temporare, disponibilizarea în masă a salariaţilor temporari, creşterea ratei de evaziune fiscală provenită din munca la negru, pierderi importante la bugetul de stat, creșterea șomajului şi scăderea ratei de angajare la nivel naţional, în special în rândul tinerilor”, spune Sorina Donisa, preşedinte ARAMT.

Asociația a prezentat Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială a Senatului României o serie de analize și argumente privitoare la rolul și ponderea muncii temporare în economia românească și europeană.

Potrivit studiului Ciett & Boston Consultin Group 2011 Adapting to Change, 74% dintre companii nu ar apela la angajați permanenți dacă nu ar avea acces la muncă temporară, ceea ce înseamnă că două treimi din locurile de muncă ocupate în prezent de angajați temporari, adică circa 30.000 de posturi, ar înceta să existe dacă agenții de muncă temporară nu-și vor mai putea derula activitățile.

Mai mult, conform studiului realizat prin Ipsos Research în cadrul ARAMT, peste 20% dintre angajații temporari din România sunt studenți care folosesc aceste oportunități pentru a explora diverse cariere sau pentru a obține experiență în muncă, iar accesul acestora la piața forței de muncă ar fi restricționat dacă inițiativa va fi adoptată.

Costurile sociale sunt dublate de costuri bugetare. Anual, bugetul de stat ar putea pierde circa 105 de milioane euro, bani rezultați din scăderea drastică a taxelor și impozitelor plătite de agenții de muncă temporară (inclusiv TVA), spun oficialii ARAMT.

Statul ar mai avea de plată alte 36 de milioane de euro anual pentru protecția socială a persoanelor anterior angajate la agenți de muncă temporară, care își vor pierde locul de muncă.

O altă consecință a absenței unor soluții flexibile de angajare ar fi creșterea muncii la negru şi evaziunea fiscală asociată acesteia, care ar genera o pierdere suplimentară financiară anuală de aproximativ 26 de milioane de euro, potrivit studiilor ARAMT.

„Ne dorim cu toţii un model economic durabil, care să ofere cât mai multor persoane oportunitatea de a participa la piața muncii, pentru a evita șomajul structural, deprofesionalizarea care rezultă din dezocuparea pe perioade lungi și pentru a asigura, atât angajaților, cât și companiilor, acea flexibilitate de care au nevoie într-o economie nesigură”, a conchis Sorina Donisa.