Ţările de Jos cer Comisiei Europene o derogare de la regulile UE privind acordarea dreptului de azil pentru migranți

Ţările de Jos au cerut o derogare (opt-out) de la aplicarea regulilor UE privind azilul pentru migranţi, după ce noul guvern olandez al unei coaliţii de dreapta în care se regăseşte şi extrema dreaptă a anunţat cele mai stricte măsuri anti-imigraţie adoptate vreodată de această ţară, relatează agenţiile AFP şi EFE, transmite Agerpres.
AGERPRES - mie, 18 sept. 2024, 17:34
Ţările de Jos cer Comisiei Europene o derogare de la regulile UE privind acordarea dreptului de azil pentru migranți

„Am informat Comisia Europeană că doresc un „opt-out” în materie de migraţie în Europa pentru Ţările de Jos”, a declarat Marjolein Faber (foto), ministru pentru Azil şi Migraţie, membră a formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (PVV).

„Trebuie să ne ocupăm din nou singuri de propria noastră politică de azil” în faţa afluxului de migranţi, a adăugat ea, insistând că „obiectivul acestui guvern este de a reduce drastic volumul migraţiei”. Noul executiv olandez, aflat la putere din iulie, a înăsprit regimul obţinerii dreptului de azil pentru a descuraja sosirea migranţilor ilegali, îngreunând inclusiv reunirea familială.

Liderul formaţiunii PVV, Geert Wilders, care a câştigat ultimele alegeri legislative, a subliniat că doreşte ca Olanda să devină mai puţin atractivă pentru migranţi, astfel încât aceia care vin din „Africa şi Orientul Mijlociu să se gândească dacă nu le-ar fi mai bine în altă parte”. El a admis însă că obţinerea unor excepţii din partea Bruxellesului este un proces anevoios.

De altfel, în prima sa reacţie după solicitarea guvernului olandez, Comisia Europeană a dat de înţeles că va respinge această cerere, invocând faptul o derogare de la aplicarea regulilor UE privind migraţia necesită revizuirea Tratatului UE.

În scrisoarea cu această solicitare transmisă Bruxellesului, guvernul olandez se angajează totuşi să aplice recent adoptatul pact european privind migraţia şi azilul. Acest pact, care intră în vigoare în 2026, înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi un „mecanism de solidaritate” care constă în cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, respectiv relocarea unor migranţi din ţările din prima linie către alte state membre ale UE, iar cele care refuză aceste cote vor trebui să plătească o contribuţie de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat sau să ofere sprijin operativ şi tehnic.

Sursa foto: Government.nl

Te-ar mai putea interesa și
Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,5%, în primul semestru – date INS
Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,5%, în primul semestru – date INS
Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026 comparativ cu perioada similară din 2025, pe ansamblu, cu 0,5%, ca urmare a scăderii......
Republica Moldova – Chișinăul va găzdui Moldova Security Forum 2026
Republica Moldova – Chișinăul va găzdui Moldova Security Forum 2026
Chişinăul va găzdui, în zilele de 8 şi 9 octombrie, o nouă ediţie a Moldova Security Forum, eveniment care va reuni ...
Acord între Marea Britanie şi Ucraina pentru dezvoltarea instrumentelor de inteligenţă artificială pentru apărare şi securitate
Acord între Marea Britanie şi Ucraina pentru dezvoltarea instrumentelor de inteligenţă artificială pentru apărare şi ...
Regatul Unit şi Ucraina au încheiat luni, la Kiev, un parteneriat privind dezvoltarea în comun a instrumentelor de inteligenţă ...
Proteste pentru creşterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027, la Ministerul Muncii
Proteste pentru creşterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027, la Ministerul Muncii
Mai multe federaţii sindicale vor protesta, marţi, între orele 11:00 şi 13:00, în faţa Ministerului Muncii, solicitând ...