Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Piggott, a confirmat planul într-un mesaj transmis către EFE.
„Ne coordonăm cu Departamentul pentru Securitate Internă pentru a identifica şi revoca vizele de non-migranţi ale cetăţenilor străini care au venit în Statele Unite pretinzând că sunt vizitatori temporari, dar care apoi au solicitat azil pentru a rămâne aici permanent”, a explicat Piggott în mesaj, scrie Agerpres.
„Aceste tipuri de vize sunt emise cu înţelegerea clară că sunt destinate celor care intenţionează să se întoarcă în ţara lor de origine. Obţinerea unei vize pentru a solicita azil este o fraudă, ceea ce reprezintă motiv de revocare a vizei”, a adăugat oficialul american în mesaj, în care a subliniat totodată mesajul promovat de administraţia preşedintelui Donald Trump, şi anume că o viză americană „este un privilegiu, nu un drept”.
Planul ar afecta vizele B1 şi B2, emise pentru călătorii în scop de afaceri şi respectiv turism.
Declaraţiile lui Piggott vin după ce agenţia Associated Press – care cita ca surse documente de la Departamentul de Stat şi doi oficiali americani – a relatat că acest plan ar putea afecta până la 200.000 de străini care au solicitat sau sunt în curs de a solicita azil în Statele Unite începând din 2016, o măsură care, dacă va fi implementată, ar reprezenta cea mai mare campanie de revocare de vize din istoria ţării.
Revocările vizelor nu ar duce neapărat la deportarea imediată, potrivit AP, citată de Reuters.
Majoritatea celor cu dosare de azil în curs de analiză ar fi reîncadraţi într-o altă categorie, dar şi-ar pierde statutul de călători în scop de afaceri sau de turism, se arată în relatarea AP.
Luni, secretarul de stat adjunct Christopher Landau a postat pe platforma X că sistemul american de imigraţie „a fost mult timp inundat de cereri de azil frivole”.
Departamentul de Stat al SUA a anunţat la începutul acestei luni că a revocat peste 175.000 de vize ale unor cetăţeni străini în timpul administraţiei Trump, aminteşte Reuters.
Ca parte a campaniei sale de deportare a milioane de imigranţi de la revenirea lui Trump la putere în ianuarie 2025, guvernul SUA a crescut progresiv restricţiile pentru solicitanţii tuturor tipurilor de vize, cu scopul – potrivit oficialilor americani – de a îmbunătăţi securitatea internă.
Grupurile pentru drepturile omului spun că aceste măsuri au încălcat libertatea de exprimare şi drepturile la un proces echitabil şi au creat un mediu nesigur, în special pentru minorităţile etnice, care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la profilarea rasială, potrivit Reuters.
Separat, administraţia Trump intenţionează să adauge o nouă taxă de 103.265 de dolari la programul de vize H-1B, care se aplică lucrătorilor angajaţi în Statele Unite, la câteva luni după ce un judecător federal a anulat încercarea anterioară a guvernului SUA de a impune o taxă de 100.000 de dolari în momentul solicitării acestui tip de viză, potrivit unui document al Departamentului pentru Securitate Internă, accesat de EFE luni.
În propunerea de regulament publicată luni, administraţia a declarat că taxa va fi folosită pentru „recuperarea” costurilor de funcţionare a sistemului de imigrare şi va încuraja companiile să angajeze lucrători americani şi să îi plătească mai mult.
Propunerea nu este definitivă, iar procesul ar putea dura luni de zile până când va fi oficializat, mai ales dacă se confruntă cu contestaţii legale, potrivit CNN.
Vizele H-1B permit profesioniştilor străini să caute de lucru în profesii considerate mai specializate. Solicitanţii trebuie să deţină o diplomă de licenţă sau un echivalent similar, iar viza este valabilă trei ani şi poate fi reînnoită pentru încă trei ani.
Economiştii au susţinut că programul permite companiilor americane să îşi menţină competitivitatea şi să îşi dezvolte afacerile, creând mai multe locuri de muncă. Legea americană permite emiterea a 65.000 de vize H-1B anual, alte 20.000 fiind rezervate persoanelor care deţin diplome de la instituţii de învăţământ superior americane.
Administraţia Trump a insistat că programul este utilizat în exces şi împiedică companiile să angajeze lucrători americani.
Vicepreşedintele american JD Vance a lăudat luni, într-o postare pe platforma X, noua taxă propusă. „Dacă o corporaţie americană are nevoie de lucrători, ar trebui să angajeze şi să instruiască americani”, a scris el.
Încercarea administraţiei de a impune o taxă consistentă pentru vizele H-1B datează din septembrie 2025, când Trump, încercând să limiteze programul, a semnat un ordin executiv prin care impunea o taxă de 100.000 de dolari. Taxa era anterior de aproximativ 3.000 de dolari.
Trump a suferit un eşec legal în iunie, când judecătorul districtual american Leo Sorokin a respins taxa. Judecătorul a constatat că preşedintele nu avea autoritatea de a impune noua politică şi că numai Congresul avea atribuţii de a modifica politica federală de imigrare pentru a include o astfel de cerinţă, pe care Sorokin o considera o taxă.
„Preşedintele nu avea nicio putere sau autoritate delegată de a impune o taxă pentru vizele H-1B”, a scris Sorokin, numit de fostul preşedinte Barack Obama.
EFE aminteşte că aceste vize sunt comune în sectoarele tehnologiei şi ingineriei, iar cererea depăşeşte de obicei oferta.