Putin vrea haos în est, nu o intervenţie militară – analişti

În ultimele zile s-a produs o escaladare bruscă a tensiunilor la Lugansk, Doneţk şi Harkov, trei oraşe din estul Ucrainei unde simpatizanţii proruşi se confruntă cu susţinători ai puterii centrale de la Kiev, în condiţiile în care mii de soldaţi ruşi sunt masaţi la graniţa din apropiere, sugerând scenariul aplicat de Moscova în Crimeea. Această peninsulă ucraineană din Marea Neagră a fost alipită la Rusia în luna martie, după intervenţia unor persoane înarmate, îmbrăcate în uniforme militare fără însemne, şi un referendum nerecunoscut de Kiev şi Occident, care denunţă o ‘anexare’.

Potrivit experţilor intervievaţi de AFP, acest scenariu nu ar trebui să se repete în regiunile rusofone din estul Ucrainei din cauza riscului de sancţiuni suplimentare din partea SUA şi a UE împotriva Moscovei şi a lipsei de sprijin în rândul populaţiei.

‘O intervenţie militară ar fi total absurdă. Autorităţile noastre au înţeles deja că riscul este prea mare, că sancţiuni economice severe sunt posibile’, afirmă analistul rus Aleksei Malaşenko, de la Centrul Carnegie din Moscova.

Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană au reacţionat la preluarea controlului asupra Crimeii de către Moscova adoptând anumite sancţiuni împotriva unor oficiali ruşi şi ucraineni proruşi. Preşedintele american Barack Obama a evocat apoi ideea unor sancţiuni împotriva unor ‘sectoare-cheie’ ale economiei ruse, deja în pierdere de viteză, în cazul escaladării situaţiei în estul Ucrainei.

Mai mult, subliniază expertul Konstantin Kalaciov, ‘nu există un consens faţă de Rusia în regiunile industriale rusofone din estul Ucrainei’.

Numai ‘30% din locuitori, potrivit sondajelor, ar dori separarea’ de Ucraina pentru a se alipi la Rusia, departe de ‘unanimitatea’ constatată în Crimeea, remarcă expertul amintit.

Spre deosebire de peninsula Crimeea, adaugă cotidianul economic rus Vedomosti în editorialul său, aceste regiuni nu sunt izolate geografic şi aici nu este amplasată acolo o bază militară rusă.

‘Dacă ar fi de raţionalizat politica Kremlinului faţă de Ucraina, orice intervenţie militară în sud-estul Ucrainei pare inutilă şi fără avantaj. Situaţia socială şi nivelul de sprijin nu au nimic de-a face cu ceea ce a fost în Crimeea, riscurile sunt mult mai mari din toate punctele de vedere, inclusiv financiar’, scrie cotidianul economic menţionat.

Politica actuală a Kremlinului constă, prin urmare, în ‘sprijinirea şi controlul instabilităţii în estul Ucrainei în scopul de a pune la îndoială legitimitatea alegerilor prezidenţiale şi de a încerca să influenţeze reformele constituţionale’ în fosta republică sovietică, explică Vedomosti.

Favoriţi în scrutinul prevăzut pentru 25 mai – stabilit după destituirea la sfârşitul lunii februarie a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, care a reorientat ţara dinspre Europa spre Moscova – sunt candidaţi proeuropeni, decişi să conducă spre Vest această ţară cu 46 milioane de locuitori, situată la frontiera cu Uniunea Europeană.

Statele Unite au acuzat marţi Rusia că seamănă ‘haos’ în Ucraina, Kievul calificându-i, la rândul său, drept ‘terorişti şi criminali’ pe separatiştii proruşi, care ocupă clădiri administrative la Doneţk, Harkov şi Lugansk.

Respingând aceste acuzaţii, preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat miercuri Kievul împotriva oricărei acţiuni ‘ireparabile’, în urma ameninţărilor guvernului proeuropean de la Kiev – pe care Moscova nu-l recunoaşte – de a interveni în forţă împotriva separatiştilor grupaţi în două oraşe din est.

Pentru Kalaciov, obiectivul minim al Rusiei este de a obţine ca Ucraina să devină o federaţie, idee lansată la sfârşitul lunii martie de către ministrul rus de externe Serghei Lavrov, ceea ce ar permite – potrivit Moscovei – protejarea drepturilor populaţiei rusofone.

O astfel de structură cu o mai mare autonomie a regiunilor ucrainene ar asigura ca ‘tot ceea ce nu convine Rusiei, ca de exemplu aderarea Ucrainei la NATO, să poată fi torpilat prin referendum cu ajutorul reginilor din estul’rusofon, estimează Kalaciov.A