Program de guvernare PSD – PNL – minorități: Autostradă de la Marea Neagră către Europa Centrală, finalizată până în 2028

ECONOMICA.NET prezintă mai jos următoarele propuneri la capitolul Transporturi din programul de guvernare:

● Până la finalul anului 2028, în România va fi finalizată integral legătura rutieră rapidă dintre Marea Neagră și Europa Centrală. De asemenea, se va finaliza prima autostradă montană, care va traversa Munții Carpați și vor fi finalizate primele tuneluri montane la pofil de autostradă;

● Vor fi finalizate loturile lipsă de pe autostrăzile A0, A1, A3, A7 și A8, care asigură conexiunea continuă între marii poli de creștere economică;

● Finalizarea în următorii patru ani a autostrăzii A0 plus drumurile radiale;

● Vom rezolva cu prioritate cele 267 de puncte negre de pe rețeaua rutieră unde se întâmplă frecvent accidente mortale folosind inclusiv proiectele pe fonduri europene;

● Dezvoltarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii rutiere;

● Accelerarea implementării programului de construcție a variantelor de ocolire;

● Până în 2028, vom construi și finaliza minimum 70 de Variante Ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localitățile supraaglomerate, în cea mai mare parte prin descentralizare și parteneriate cu autoritățile publice locale;

● Creșterea conectivității pe rețeaua de drumuri de mare viteză (în circulație sau în construcție) a României prin construirea a minimum 40 de noi noduri rutiere și noi drumuri de legătură, cu scopul creșterii conectivității și accesibilității între acestea și zonele economice dezvoltate până în 2028;

● Taxarea pe distanță;

● Reformă prevăzută în PNRR, care introduce un nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă de vehiculele de transport greu. Legislația necesară a fost deja adoptată, iar următorul pas este implementarea efectivă a sistemului software și hardware;

● Sistemele automate de măsurare a vitezei în trafic finanțate prin PNRR, bazate pe sute de camere automate și radare mobile, menite să descurajeze depășirea limitelor de viteză, un factor principal care contribuie la accidentele mortale din România. Termen implementare: 2025-2026;

● Modernizarea coridoarelor de transport feroviar Constanța – Curtici și Constanța – Siret/Ungheni;

● Până în anul 2028, toate reședințele de județ din România care dispun de infrastructură feroviară electrificată vor beneficia de trenuri noi și moderne (128 de trenuri electrice noi, 71 de locomotive noi sau modernizate și 139 de vagoane noi);

● Dezvoltarea transportului feroviar metropolitan;

● Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute. Beneficii: Acces la locurile de muncă, reducerea traficului rutier și a poluării. Creșterea accesului locuitorilor din proximitatea marilor orașe la locurile de muncă mai bine plătite din zonele urbane;

● Calea ferată de mare viteză, pe ruta București – Budapesta. Termen 2025 pentru finalizarea studiului de oportunitate;

● Conectarea zonelor agricole la rețeaua feroviară;

● Conectarea marilor zone agricole de rețeaua feroviară primară, prin investiții punctuale în reabilitarea de linii ferate existente, respectiv prin construirea unor segmente noi ce asigură această conectivitate;

● Modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu UAT;

● Îmbunătățirea rețelei feroviare din zona portului Constanța: Portul Constanța este un hub strategic pentru transportul de marfă, iar îmbunătățirea conexiunii feroviare în această zonă va spori semnificativ eficiența și capacitatea de tranzit. Prioritatea va fi modernizarea infrastructurii feroviare din jurul și din interiorul portului, pentru a asigura un flux rapid și previzibil al mărfurilor către și dinspre port;

● Asigurarea coridoarelor feroviare rapide și predictibile pentru marfă;

● Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurți, costuri reduse și o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creșterea competitivității economice a României în regiune;

● Reînnoirea constantă a infrastructurii feroviare – asigurarea unei linii bugetare dedicate de minimum 500 milioane de lei în bugetul pentru anul 2025, cu creștere progresivă în următorii ani, în conformitate cu prevederile din strategia privind dezvoltarea infrastructurii feroviare;

● Dezvoltarea rețelei de metrou în regiunea București – Ilfov. Construirea magistralei de metrou la Cluj-Napoca;

● Lucrări pentru creșterea duratei de navigabilitate pe Dunăre (Proiect Fast Danube);

● Energie ieftină și curată pentru aeroporturile românești;

● Program de 70 milioane de euro anual, finanțat din fonduri europene, pentru instalarea de capacități de producție de energie din surse regenerabile solare și în capacități de stocare a energiei, pentru autoconsumul aeroporturilor civile;

● Aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană – TAROM;

● Susținerea dezvoltării unei rețele de terminale multimodale de marfă la nivel național;

● Creșterea productivității în sectorul transporturilor reprezintă obiectivul și măsura prin care infrastructura de transport este utilizată eficient pentru a transporta mărfuri sau persoane de la un punct la altul. Beneficiile unei productivități crescute sunt: reducerea costurilor, creșterea competitivității, îmbunătățirea serviciilor, iar factorii care influențează productivitatea sunt: infrastructură modernă, tehnologii digitale, optimizarea rutelor.