Datoria publică a lumii se apropie de 99% din PIB-ul mondial. Guvernele vor utiliza inflația pentru a reduce nivelul datoriilor, ceea ce orientează investitorii spre creșterea plasamentelor în aur și Bitcoin

Guvernele vor utiliza în 2025 inflația pentru a-și reduce ponderea datoriei publice în PIB, este de părere președintele CFA România, Adrian Codîrlașu. Rata inflației va fi între 2,5%-3,5% din PIB sau chiar 4%, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul inflației din perioada pandemiei Covid 19.
Gabriela Ţinteanu - J, 09 ian. 2025, 22:11
Datoria publică a lumii se apropie de 99% din PIB-ul mondial. Guvernele vor utiliza inflația pentru a reduce nivelul datoriilor, ceea ce orientează investitorii spre creșterea plasamentelor în aur și Bitcoin

Datoria publică mondială se va apropia de 100% din PIB-ul mondial până în 2030. Asta ar însemna depăşirea pragului de 99% din PIB-ul mondial, atins în perioada pandemiei. Ar însemna, de asemenea, o creştere de 10 puncte procentuale faţă de situaţia din 2019, înainte ca pandemia să ducă la explozia cheltuielilor guvernamentale, arată ultima analiză a Fondului Monetar Internațional.

Astfel, datoria publică a SUA a depășit 100% din PIB, în Franța aceasta este de 11%, iar în Italia de 135%. ”Toate acestea, vor determina guvernele să utilizeze inflația pentru a putea scădea ponderea datoriei publice în PIB-ul fiecărui stat. Dacă acum avem în Zona Euro, de exemplu 1,5%-2,5%, nu este exclus ca în 2025, nivelul acesteia să ajungă la 3,5%-4%, ceea ce înseamnă o rată dublă decât cea din timpul pandemiei Corona”, a declarat Adrian Codîrlașu. 

Comerțul de devalorizare prin achizițiile de aur și Bitcoin își va continua creșterea

Economistul se așteaptă totodată ca la nivel global, multe dintre dobânzile la bonduri să nu mai rămână în zona real pozitivă, dând exemplu dobânzilor la titlurile SUA care acum sunt peste 4,5%. Și în Europa dobânzile sunt între 3,10% și 3,40%, dar perspectivele sunt în continuare de scădere, chiar dacă una prudentă.

Astfel, analiștii JPMorgan au spus că „comerțul de devalorizare” este departe de a fi o tendință trecătoare, atât aurul, cât și bitcoin câștigând importanță structurală în portofurile investitorilor.

„Aprecierea prețului aurului în ultimul an a depășit cu mult mișcările implicate de schimbările dolarului și ale randamentului real al obligațiunilor și reflectă probabil reapariția acestei „tranzacții de devalorizare”, au scris analiștii JPMorgan conduși de Nikolaos Panigirtzoglou într-un raport. Între timp, un aflux record de capital pe piețele cripto în 2024 sugerează că bitcoin devine și „o componentă mai importantă” a portofoliilor investitorilor.

Tranzacțiile de devalorizare se referă la o strategie în care investitorii apelează la active precum aurul și bitcoin pentru a se proteja împotriva devalorizării monedelor fiduciare, adesea determinate de factori precum inflația, creșterea datoriei guvernamentale și instabilitatea geopolitică.

În general, având în vedere că atât aurul, cât și bitcoin câștigă importanță structurală, comerțul de devalorizare va continua, potrivit analiștilor. În octombrie anul trecut, analiștii și-au exprimat optimismul cu privire la criptomonede în 2025, citând factori precum devalorizarea comerțului și creșterea adoptării instituționale, printre alții.

BCE preconizează o inflație globală de 2,5% în trim I. Analiștii nu sunt chiar de aceeași părere

De asemenea, analiștii ING Bank arată că potrivit estimării rapide, inflația IAPC din zona euro a crescut la 2,4% în decembrie, de la 2,2% în noiembrie, în timp ce inflația de bază s-a stabilizat la 2,7%. Într-o analiză mai amplă, analiștii ING Bank arată că aspectele analizate indică o probabilitate ridicată ca rata inflației din zona euro să crească în continuare în primul trimestru al acestui an. BCE preconizează o scădere a inflației globale la 2,3% în primul trimestru, inflația negativă din sectorul energetic fiind principalul factor determinant.

”Cu toate acestea, având în vedere tendințele actuale, previziunile par optimiste. În timp ce banca centrală ar putea susține că actuala creștere a inflației este temporară, șoimii din Consiliul guvernatorilor sunt acum mai puțin dispuși decât în urmă cu câțiva ani să „privească printr-un” șoc inflaționist determinat de ofertă. Ne așteptăm în continuare ca BCE să continue să reducă ratele dobânzilor, dar este puțin probabil ca ritmul de relaxare să se accelereze”, au subliniat analiștii băncii olandeze.

 

 

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Reguli noi pentru marile companii din România – Dosarul preţurilor de transfer la ANAF va fi depus anual, din 2026 (PwC)
Reguli noi pentru marile companii din România – Dosarul preţurilor de transfer la ANAF va fi depus anual, din 2026 ...
Marii contribuabili vor avea obligaţia să depună anual, în format electronic, dosarul preţurilor de transfer pentru tranzacţiile aferente anului 2026, în baza noilor ordine publicate de ANAF,......
Record în Germania – „Cel mai mare elan antreprenorial”, peste 3.000 de startup-uri înfiinţate în prima jumătate din 2026, mai multe decât în tot anul 2024
Record în Germania – „Cel mai mare elan antreprenorial”, peste 3.000 de startup-uri înfiinţate în prima ...
Germania a înregistrat un număr record de startup-uri în prima jumătate a anului, inteligenţa artificială ajutând ...
OMV Petrom a ajuns la 1.500 de puncte de încărcare a mașinilor electrice. A finalizat un proiect cu bani europeni pentru extinderea rețelei de-a lungul coridorului cheie din Europa Centrală
OMV Petrom a ajuns la 1.500 de puncte de încărcare a mașinilor electrice. A finalizat un proiect cu bani europeni pentru ...
OMV Petrom, cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est, a finalizat un proiect susținut de UE pentru ...
Anunț de la cea mai mare bancă din România: Ömer Tetik a primit un nou mandat de top. Până când va conduce instituția
Anunț de la cea mai mare bancă din România: Ömer Tetik a primit un nou mandat de top. Până când va conduce instituția
Mandatul de director general al Băncii Transilvania al lui Ömer Tetik a fost prelungit până în 2030, a anunțat banca.