Victor Opaschi: Subvenţionarea cultelor înseamnă că statul recunoaşte rolul acestora

‘România nu este o excepţie în Europa în privinţa sprijinului financiar al cultelor religioase’, a afirmat Opaschi.

El a precizat că această finanţare nu înseamnă doar plata salariilor clericilor şi construcţia de biserici, ci acest sprijin este mult mai profund şi este susţinut de legile europene în vigoare.

‘Viaţa religioasă este un domeniu unde statele moderne îşi declină competenţele (…), este domeniul în care statele trebuie să acţioneze discret atât în beneficiul celor credincioşi, dar şi al celor care nu cred’, a spus Opaschi. El a adăugat că speră că acest simpozion va fi unul dintr-o serie de dezbateri.

Simpozionul ‘Dimensiunea socială a relaţiei dintre statul român şi cultele religioase’, organizat de Institutul Social Democrat ‘Ovidiu Şincai’ în colaborare cu Secretariatul de Stat pentru Culte, s-a desfăşurat la Biblioteca Naţională şi a fost moderat de Iuliana Cunovici şi Cătălin Raiu, de la Secretariatul de Stat pentru Culte.

Cătălin Raiu a declarat că această dezbatere este cu atât mai importantă cu cât în urma recensământului, peste 98 la sută dintre români aderă la unul dintre cele 18 culte recunoscute în România. Acesta a abordat şi declaraţia potrivit căreia statul român este considerat laic. ‘În realitate, statul român este, în ceea ce priveşte guvernarea vieţii religioase, un stat neutru, care este interesat să încurajeze dinamica vieţii religioase în societate’, a susţinut el.

Printre invitaţii simpozionului s-au numărat reprezentanţi ai cultelor religioase din România, membri ai Grupului de rugăciune din Parlament şi reprezentanţi ai unor ministere. Printre temele abordate s-au numărat raportul dintre legislaţia unei ţări şi religie, legătura dintre cultele religioase şi sistemul de sănătate, parteneriatul dintre guvern şi biserică şi beneficiile acestui parteneriat.

Medicul Daniela Bartoş, fost ministru al Sănătăţii, a vorbit despre experienţa sa personală în ceea ce priveşte relaţia sistem sanitar – culte reprezentate într-o ţară. Ea a făcut un scurt istoric al implicării Bisericii în instituţiile sanitare, vorbind de cei care sunt cunoscuţi în conştiinţa creştină drept ‘doctorii fără de arginţi’, dar a vorbit şi despre o audienţă pe care a avut-o la patriarhul Teoctist, imediat după Revoluţie, în care a dorit să ceară o mai mare implicare a Bisericii Ortodoxe în activitatea din spitale.

‘Biserica Ortodoxă este implicată în probleme medicale şi sociale’, a spus Daniela Bartoş.

Corneliu Vişoianu, consilier al premierului, a declarat că, dincolo de parteneriate şi acorduri, relaţia dintre culte şi autorităţile statului trebuie să funcţioneze în mod real.

‘Trebuie să lucrăm împreună. Sunt multe acorduri, multe hârtii (…), trebuie să aducem toţi actorii la aceeaşi masă’, a declarat el, adăugând că asemenea acorduri nu trebuie să fie ‘o întrajutorare de moment’. ‘Sper ca într-o zi să vorbim şi de sfinţii politicieni fără arginţi’, a spus Vişoianu, subliniind că relaţia stat-culte trebuie să includă proiecte concrete.