Deficitul de 3,5 miliarde de lei la Fondul din care-i finanţată sănătatea, explicat pe înţelesul tuturor: 6,1 milioane de oameni plătesc CASS, iar 16 milioane de persoane beneficiază

Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate, are deficit de 3,5 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2025, cu 13% mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2024. Deciziile guvernului cu efecte începând cu anul 2023 au crescut semnificativ şi veniturile din contribuţii de asigurări, şi ponderea lor în veniturile FNUASS. Totuşi, măsurile executivului s-au dovedit insuficiente ca să aducă Fondul în echilibru, pentru că doar 6,1 milioane de oameni plătesc efectiv CASS (salariaţi şi persoane fizice care o achită prin declaraţia unică pentru veniturile extrasalariale obţinute) şi beneficiază 16 milioane de asiguraţi, arată analiza Economica.net.
Cristina Şomănescu - mar, 10 iun. 2025, 23:00
Deficitul de 3,5 miliarde de lei la Fondul din care-i finanţată sănătatea, explicat pe înţelesul tuturor: 6,1 milioane de oameni plătesc CASS, iar 16 milioane de persoane beneficiază

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat, în baza declaraţiei unice trimise la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

FNUASS are trei surse mari de venit: din CASS, taxa clawback şi subvenţiile, în această succesiune.

Veniturile la Fondul Sănătăţii din contribuţii de asigurări, cu precădere din CASS, reprezintă peste 92% din veniturile totale ale FNUASS în primele patru luni ale anului 2025.

Deciziile guvernului privind introducerea taxelor în sănătate începând cu 2023, detaliate pe larg în articol, au două efecte directe importante:

Primul efect – creşterea ponderii veniturilor din contribuţii de asigurări, cu precădere din CASS, în veniturile totale ale FNUASS cu peste 14 puncte procentuale în ianuarie – aprilie 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, arată analiza Economica.net. 

 

Al doilea efect – creşterea veniturilor din contribuţii de asigurări, CASS în special, cu 55% în ianuarie – aprilie 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023.

 

 

6,1 milioane de salariaţi şi nesalariaţi cu venituri extrasalariale, care plătesc CASS prin declaraţia unică, şi deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă care plătesc taxa clawback susţin tot sistemul asigurărilor sociale de sănătate de care beneficiază 16,1 milioane de asiguraţi, arată analiza Economica.net.

Reţinem că introducerea noilor taxelor din sănătate începând cu 2023 a crescut valoarea veniturilor realizate la Fond din CASS şi ponderea lor în veniturile FNUASS, dar e insuficientă ca să aducă Fondul Sănătăţii în echilibru, în contextul în care doar 6,1 milioane de oameni contribuie efectiv la sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin plata contribuţiei (CASS), unii dintre ei chiar de mai multe ori pentru fiecare dintre veniturile încasate, şi beneficiază de sistem 16 milioane de asiguraţi, după cum Economica.net a arătat deja într-o analiză pe baza datelor CNAS, ANAF şi ale Inspecţiei Muncii. Contribuţiile plătite efectiv de cei circa 6 milioane de salariaţi şi taxa clawback plătită de producătorii de medicamente susţin circa 16,1 milioane de oameni asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
La finalul anului 2024 figurau înscrişi la medicul de familie 16,1 milioane de persoane asigurate la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, arată datele CNAS obţinute de Economica.net.

Suntem solidari cu asiguraţii la sănătate scutiţi de la plata CASS.

Cum funcţionează azi asigurărilor sociale de sănătate

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate e construit pe principiul solidarităţii în constituirea şi utilizarea fondurilor: nu beneficiem de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate condiţionaţi de valoarea contribuţiei plătite la sănătate şi contribuim inclusiv pentru cei care nu îşi pot permite să plătească CASS.

Oamenii sănătoşi plătesc pentru cei bolnavi, în acord cu principiul solidarităţii şi subsidiarităţii în colectarea şi utilizarea fondurilor.
Asiguraţii la sănătate, cu sau fără plata contribuţiei, beneficiază de serviciile medicale cuprinse în pachetul de bază, indiferent dacă şi cât au cotizat la sănătate.

Fondul continuă să aibă deficit a cărui valoare a ajuns la 3,5 miliarde de lei în primele patru luni. Deficitul poate fi acoperit fie prin subvenţii mai mari de la stat, plătite din taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii din România, fie prin creşterea bazinului de plătitori de CASS, decizie politică şi nepopulară indiferent de forma în care se va concretiza. Voi reveni curând cu un articol despre acest subiect.

Concluzii

Fondul Sănătăţii, din care e finanţat în mare măsură sistemul asigurărilor sociale de sănătate, acumulează deficit semnificativ pe parcursul fiecărui an, din cauza numărului mic de plătitori de CASS care susţin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, împreună cu deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor care plătesc taxa clawback.

Scăderea valorii şi a ponderii subvenţiilor de la stat, virate la FNUASS, se poate face fie prin împovărarea celor care contribuie deja la sănătate, care dacă au mai multe categorii de venit şi surse de venit, plătesc CASS pentru majoritatea acestora, fie prin obligarea categoriilor de persoane asigurate fără plata contribuţiei să contribuie şi ele la Fondul Sănătăţii.

Cea mai nepopulară măsură dintre cele amintite, care vizează creşterea numărului de plătitori de CASS din bazinul celor asiguraţi fără plata CASS, a intrat în vizorul guvernului doar parţial, prin eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din construcţii şi sectorul agricol, potrivit analizelor publicate de Economica.net.

Urmează să fie analizate şi alte măsuri nepopulare prin care ar creşte numărul plătitorilor de CASS, despre care voi scrie în zilele următoare.

Iată, pe larg, execuţia bugetului FNUASS în primele patru luni:

FNUASS a avut venituri totale de 23,7 miliarde de lei în primele patru luni ale acestui an, cu 11,6% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Peste 92% din veniturile Fondului Sănătăţii sunt încasări din contribuţii de asigurări în primele patru luni ale anului, arată calculele Economica.net.

Ponderea veniturilor din contribuţii de asigurări în veniturile totale ale FNUASS în primele patru luni a crescut cu 1.76 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, potrivit analizei Economica.net.
Pe lângă veniturile din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, în aceaste sume intră veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, precum şi veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc.

Pentru limpiditate amintesc faptul că CASS se plăteşte la ANAF atât de către angajatori pentru salariaţi prin D112, cât şi de către persoanele fizice cu venituri extrasalariale prin declaraţia unică şi ulterior Fiscul virează banii la FNUASS.

Încasările din contribuţii de asigurări se apropie de 22 de miliarde de lei (21,9 miliarde de lei) în perioada ianuarie – aprilie 2025 şi sunt cu 13,7% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată analiza Economica.net asupra execuţiilor FNUASS.

Creşterea veniturilor din contribuţii de asigurări cu circa 13% în perioada analizată şi ponderea covârşitoare în valoarea totală a veniturilor Fondului sunt efectul direct al următoarelor decizii ale executivului:

Majorarea salariului minim brut pe economie la 4.050 de lei din 1 ianuarie 2025.
Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024 unele indemnizaţii de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.
În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.
Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.
Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.

A doua sursă de venit la Fondul Sănătăţii e taxa clawback

Încasările din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, se ridică la 1,4 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2025 şi sunt cu 17,7% mai mari decât cele realizate în perioada ianuarie – aprilie 2024, arată analiza Economica.net.

Subvenţiile virate de stat, a treia sursă de venit la FNUASS.

Fondul Sănătăţii a primit subvenţii de la stat în valoare de 395,6 milioane de lei în primele patru luni ale anului, cu aproape 36% mai mici decât cele virate în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată analiza Economica.net.

Plăţile făcute din FNUASS se ridică la 27,2 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2025 şi sunt cu 7,5% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 9,6 miliarde de lei în perioada ianuarie – aprilie 2025, cu 12% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice depăşesc 5,68 de miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2025 şi suma de la acest capitol e cu peste 25% mai mare decât cea virată în aceeaşi perioadă a anului 2024. Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate în baza salarizării unitare, conform analizei Economica.net.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în spitalele publice, dar şi în alte tipuri de unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 5,6 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2025, cu nici 2% % mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată calculele Economica.net pe baza execuţiei Fondului.

Pentru servicii medicale acordate în ambulator în sistemul asigurărilor sociale de sănătate am plătit din FNUASS 4 miliarde de lei în ianuarie – aprilie 2025, cu aproape 4% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pentru asigurări şi asistenţă socială în sistemul asigurărilor sociale de sănătate am plătit aproape 1,7 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2025, cu 15% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Te-ar mai putea interesa și
Riscul de credit și expunerea de 27% din active pe titluri de stat sunt principalele amenințări pentru sistemul bancar românesc
Riscul de credit și expunerea de 27% din active pe titluri de stat sunt principalele amenințări pentru sistemul bancar ...
În ciuda indicatorilor foarte buni, în cele mai multe cazuri peste media celor din Uniunea Europeană, sistemul bancar românesc se confruntă cu cel puțin 5 provocări care îi pot perturba......
Bursa de la București a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de miercuri
Bursa de la București a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de miercuri
Bursa de la București a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de miercuri
Alin Burcea (ANAT): Pe noi aceste măsuri ne pun la pământ. Creşterea TVA-lui va face ca resursele oamenilor să fie mai mici şi că vor tăia de la servicii, de la turism
Alin Burcea (ANAT): Pe noi aceste măsuri ne pun la pământ. Creşterea TVA-lui va face ca resursele oamenilor să fie mai ...
Creşterea cotei generale de TVA va face ca resursele oamenilor să fie mai mici, iar aceştia îşi vor reduce cheltuielile ...
Bolojan: În aceste zile toate ministerele au ca sarcină să verifice situaţia tuturor companiilor din coordonare și peste tot unde vom constata lucruri care ies în decor le vom corecta
Bolojan: În aceste zile toate ministerele au ca sarcină să verifice situaţia tuturor companiilor din coordonare și peste ...
Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că în următoarele zile toate ministerele au ca sarcină să verifice situaţia ...