Ministerul Finanțelor vânează profitul cazinourilor, pe măsură ce costul social crește

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) consemnează 84,3 milioane de tranzacții cu cardul în 2023, reprezentând 17% din toate plățile online. Valoarea totală, estimată la 2,5 miliarde de euro, a surprins chiar și analiștii BNR, care avertizează că sectorul a depășit „pragul de confort” al intermediarilor financiari.

Cardurile dictează ritmul

Frecvența contează la fel de mult ca suma. Potrivit Cote-Pariuri.ro, profilul de client extras din datele a 6 mari procesatori arată 3,4 plăți lunare către același operator, fără limite individuale impuse de stat. Dacă această medie rămâne constantă și numărul jucătorilor activi lunari se menține la un milion, încasările pot trece de 3 miliarde de euro în 2025.

Economiștii subliniază un efect secundar: dispersia sumelor (tranzacții mici, repetate) îngreunează analiza de risc credit pentru bănci și testează algoritmii antifraudă, ceea ce ridică indirect costul de operare al sistemului financiar.

Taxa care schimbă harta orașelor

Guvernul pariază pe descentralizare pentru a tempera expansiunea sălilor de joc. Un proiect de lege lasă primăriilor libertatea de a delimita zone de funcționare și de a percepe o taxă specială. „Comunitățile vor decide dacă au nevoie de unul sau de o sută de puncte de lucru”, a punctat premierul Ilie Bolojan, invocând „invazia” vizuală din marile orașe.

Ministerul Finanțelor estimează că Bucureștiul, Cluj-Napoca și Constanța pot încasa între €25 și €40 de milioane anual, numai din licențe locale. La nivel central, rămâne suprataxarea profiturilor: Guvernul preferă să nu impună taxe directe jucătorilor, temându-se de migrarea către platforme nereglementate, dar recunoaște că schema actuală nu reduce cererea, ci doar redistribuie o parte din profit către buget.

Costurile nevăzute intră în bilanț

Raportul „Betting on a Better Future” al Centrului de Idei în Studii Politice (CeSIP) indică faptul că 22,4 % dintre liceeni ca participanți, cel puțin o dată la jocuri de noroc, un sfert dintre aceștia debutând înainte de împlinirea vârstei de 14 ani.

Consecințele economice ies treptat la suprafață: Spitalul de Psihiatrie Obregia raportează o creștere de 38% a internărilor pentru tulburări de impuls în rândul minorilor, cost suportat integral de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Șomajul tehnic mascat și absenteismul legate de adicție adaugă încă 0,1% la pierderea anuală de productivitate, potrivit unui model calculat de Institutul de Economie Națională. Asta înseamnă că o parte din veniturile suplimentare colectate prin impozite revine în sistem sub formă de cheltuieli sociale și medicale.

Conformitatea devine investiție

Din 28 iunie 2025, Actul european privind accesibilitatea (EAA) obligă platformele de gambling să fie compatibile cu tehnologii asistate: text alternativ pentru grafică, căutări vocale, metode de plată navigabile fără mouse și o declarație publică de accesibilitate.

Asociația Europeană a Operatorilor de Jocuri de Noroc calculează că upgrade-urile software și auditările periodice vor consuma circa 4% din cifra de afaceri anuală pentru platformele mature, procent care poate dubla costul operațional acolo unde infrastructura este învechită.

Filiera de marketing afiliat simte deja presiunea: site-urile care trimit trafic spre operatori trebuie la rândul lor să respecte cerințele, altfel comisioanele se suspendă, fenomen ce riscă să redeseneze fluxurile de publicitate online în următoarele 12 luni.

Piața rămâne, așadar, prinsă între două tăișuri: apetitul continuă să crească, alimentat de accesul instant la pariuri prin smartphone, însă costul de conformitate și presiunea socială se intensifică. Operatorii cu marjă mică se uită deja la fuziuni, iar primăriile fac calcule pentru noile taxe, în timp ce economiștii încearcă să afle dacă plusul de venituri depășește minusurile ascunse din facturile de sănătate și din bilanțurile băncilor.