Cea mai mare investiţie privată din energie din ultimii 25 de ani, un eşec comercial. Care sunt explicaţiile

Producţia termocentralei pe gaze de la Brazi, deţinută şi operată de OMV Petrom, a fost, în primele şase luni ale acestui an, de doar 0,69 TWh, cu o treime mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului precedent şi echivalentă cu doar 18% din puterea instalată. Dacă socotim doar datele pentru al doilea trimestru al anului, situaţia este şi mai rea.

„Producţia brută estimată de energie electrică a României a crescut cu aproape 11% faţă de al doilea trimestru din 2013, în timp ce consumul naţional brut estimat s-a diminuat cu 1%, în T2/2014 (al doilea trimestru din 2014-n.red.) înregistrându-se exporturi-record (1.6 TWh balanţă netă estimată export-import). În pofida preţurilor mari la energie electrică pe Piaţa Zilei Următoare, conform datelor preliminare publicate de OPCOM, creşterea preţului gazelor naturale, datorată procesului de liberalizare a condus la marje negative în activitatea de electricitate în T2/14. În consecinţă, centrala electrică Brazi a atins un nivel al producţiei nete de energie de 0,09 TWh. Disponibilitatea centralei a fost 93%” se arată în raportul companiei pentru primele şase luni.

Ce ar fi trebuit să fie? „Începând cu 1 august 2012, centrala poate livra pe baze comerciale electricitate însistemul naţional, în funcţie de condiţiile de pe piaţa de electricitate şi cadrul de reglementare din România. Cu o capacitate de 860 MW si investiţii de peste 500 milioane de euro, centrala de la Brazi reprezintă cel mai mare proiect privat greenfield de generare de electricitate din România din ultimii 20 de ani. Prin funcţionare la capacitate maximă, centrala ar putea acoperi circa 8-9% din piaţa de electricitate” informa Petrom acum doi ani, când centrala de la Brazi a început să producă energie electrică.

În primele şase luni ale anului 2014, centrala, care funcţionează pe gaze în ciclu combinat, a acoperit doar 2% din producţia naţională de electricitate. Ca pondere în mixul de energie, cea mai mare creştere au avut-o regenerabilele, însă, prin lege, producţia de energie din surse regenerabile este preluată obligatoriu în sistem, iar producătorii sunt subvenţionaţi în final de toţi consumatorii, prin sistemul certificatelor verzi. Ca atare, mulţi producători din sectorul regenerabilelor îşi permit chiar să vândă sub cost.

Centrala de la Brazi, deşi este deţinută de Petrom, al doilea mare producător de gaze al ţării, nu a putut funcţiona totuşi în condiţii de eficienţă.

În primul rând pentru că liberalizarea pieţei gazului, cu creşterea de preţ aferentă ultimei perioade, (care este o veste bună pentru businessul Petrom, în ansamblu) a condus la o creştere cu 54% a costului cu combustibilul pentru centrală. Ca atare, producţia de energie având ca sursă gazul este ineficientă (marjele sunt negative, au spus chiar oficialii companiei) în actualele condiţii de piaţă. Costul gazului pentru producţia unui MWh de energie electrică ar fi, chiar în condiţiile randamentului superior al centralei, de circa 160 de lei.

În al doilea rând, Petrom trebuie să plătească certificate de emisii pentru tot ce produce (nu a beneficiat de nici o facilitate de acest fel în momentul în care a intrat în producţie).

Coroborat, creşterea preţurilor la gaze şi obligaţiile de mediu nu permit centralei să facă faţă în condiţiile de faţă. O comparaţie: recent, Energy Distribution Services, un trader de energie, a cumpărat curent la 100 de lei/MWh de la o firmă de transport din Craiova, care operează şi un parc fotovoltaic în judeţul Dolj. Preţul la care s-a făcut tranzacţia este cel mai mic înregistrat vreodată pe bursa de energie OPCOM pentru contractele bilaterale pe termen lung, cu atât mai mult cu cât energia vândută este în vârf, deci cea mai scumpă.