Moscova răspunde la înghețarea activelor sale din Occident prin naționalizări și confiscării ale companiilor străine de pe teritoriul său

„Aceste măsuri au fost luate în contextul climatului ostil care a fost creat în jurul Rusiei şi al altor acţiuni ostile, inclusiv în sfera economică, desfăşurate de anumite state europene, precum şi de asocierea lor, Uniunea Europeană”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la conferinţa sa de presă zilnică.

„Rusia ia măsurile pe care le consideră necesare pentru a-şi salvgarda interesele”, a adăugat el. Peskov a răspuns astfel unei întrebări despre reprivatizarea unor active în Rusia după ce au fost naţionalizate şi dacă acesta este răspunsul Moscovei faţă de îngheţarea activelor ruseşti în Occident şi faţă de planurile europenilor de confiscare şi chiar de transfer a acestor active către Ucraina.

„Desigur, dacă vor fi implementare planurile de confiscare ilegală a activelor şi proprietăţilor ruseşti, Rusia îşi va apăra interesele şi va folosi toate instrumentele legale disponibile”, a adăugat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus.

De când a început războiul în Ucraina în 2022, Rusia a naţionalizat peste o sută de companii, multe cu acţionariat străin, precum Shell, Danone sau ExxonMobil, altele aparţinând unor cetăţeni ruşi.

„Rusia dispune de un arsenal suficient de contramăsuri şi capabilităţi pentru un răspuns politic şi economic adecvat” dacă îi vor fi confiscate activele îngheţate în Occident, a avertizat săptămâna trecută Ministerul rus de Externe, referindu-se la planul Comisiei Europene de a oferi Ucrainei un împrumut de 140 de miliarde de euro finanţat din activele îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei şi pe care Kievul să-l ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti „reparaţii de război”, iar până atunci activele ruseşti din care este plătit acest împrumut să fie înlocuite cu obligaţiuni garantate de statele UE.

În urma invaziei ruse în Ucraina, statele UE împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, active gestionate de casa compensare Euroclear.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a formulat propunerea privind această schemă de împrumut pentru Ucraina, susţine că nu ar fi vorba despre o confiscare a activelor ruseşti şi că, prin garanţiile oferite Euroclear de către statele UE, s-ar evita riscul unei reacţii negative din partea pieţelor financiare şi al destabilizării monedei euro. Dar, cum este greu de presupus că Rusia, cel puţin sub conducerea lui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească Ucrainei reparaţii de război, iniţiativa propusă implică de fapt o confiscare a activelor ruseşti.

Rusia a descris drept „iluzorie” idee avansată de Comisia Europeană şi a avertizat că va răspunde foarte dur dacă va fi pusă în practică. „Nici nu vreau să discut conceptul în sine, întrucât este total iluzoriu. Dar cuvântul „reparaţii” mi-a atras atenţia. Despre ce fel de plăţi pentru reparaţii vorbeşte Ursula von der Leyen?”, a reacţionat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a amintit că numai învinşii în războaie plătesc reparaţii.