Pensionarii au adus 35 de milioane de lei la Fondul din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate, în prima lună de aplicare a Legii 141

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România e finanţat în mare parte din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Fondul este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, din CASS reţinută din pensiile de peste 3.000 de lei lunar, pentru partea de pensie care depăşeşte acest nivel (de 3.000 de lei), dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte, prin intermediul Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate din ţară şi CASMB, medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Actualizare 4 noiembrie 2025

CNAS a publicat pe site-ul său date greşite privind execuţia FNUASS în perioada ianuarie – august 2025. Atât datele publicate de CNAS privind încasările la FNUASS, cât şi cele privind plăţile din FNUASS în ianuarie – august 2025 sunt greşite. 

Informaţia privind suma de 35 de milioane de lei, adusă la FNUASS de pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei, cărora li se reţine CASS din august, e corectă.

Neglijenţă inacceptabilă şi iresponsabilă a CNAS în privinţa datelor execuţiei FNUASS în perioada ianuarie – august, publicate pe site-ul său.

CNAS a publicat în tabelul încasărilor realizate la FNUASS în ianuarie – august 2025 aceleaşi date pe care le-a publicat în tabelul privind încasările realizate la FNUASS în ianuarie – septembrie 2025. CNAS a publicat, de asemenea, la evoluţia plăţilor din FNUASS în ianuarie – august 2025 aceleaşi date pe care le-a publicat în tabelul privind evoluţia plăţilor din ianuarie – septembrie 2025.

Voi reveni cu analiza datelor corecte din execuţia FNUASS în primele opt luni îndată ce le voi obţine.

Actualizare

Datele privind execuţia FNUASS în primele opt luni, publicate mai jos, sunt verificate de Economica.net şi sunt corecte.

Fondul Sănătăţii (FNUASS) are deficit de 727 de milioane de lei în primele opt luni ale anului 2025, de peste şase ori mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată calculele Economica.net pe baza execuţiilor FNUASS.
Scăderea semnificativă a deficitului FNUASS e influenţată de creşterea substantială a subvenţiilor primite de la stat în perioada analizată (ianuarie – august 2025 faţă de ianuarie – august 2024).

Subvenţiile sunt a doua sursă de bani la FNUASS în primele opt luni

FNUASS a avut venituri totale de 54,1 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2025, cu 17% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Veniturile din contribuţii de asigurări, în special din contribuţii de asigurări sociale de sănătate (CASS), au ajuns la 45,6 miliarde de lei în ianuarie – august 2025 şi sunt cu 13% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2024.
Peste 35,6 milioane de lei din suma antemenţionată a fost adusă de către pensionari la Fondul Sănătăţii în august, prima lună în care li s-a reţinut CASS din pensie celor cu pensii peste 3.000 de lei, în baza Legii 141 din 2025 care aduce cele mai mari şi importante schimbări în privinţa finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate din ultimii 26 de ani, după cum Economica.net a arătat deja în analizele publicate.

Subvenţiile primite de la stat au ajuns la 4,1 miliarde de lei în perioada ianuarie – august 2025 şi sunt cel puţin duble faţă de cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2024, potrivit analizei Economica.net.

Încasările din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, se ridică la 4,3 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2025 şi sunt cu aproape 18% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată analiza Economica.net.