Cel mai controversat impozit ar putea fi eliminat. Premierul Bolojan a fost la consultări. Pe masă e și salariul minim

Impozitul pe cifra de afaceri, probabil cel mai controversat impozit din România, despre care oamenii de afaceri spun la unison că va distruge economia, ar putea fi eliminat. Premierul Ilie Bolojan a avut, în acest sens, consultări cu mediul e afaceri. În discuție intră și salariul minim.
Ion Dobreanu - vin, 28 nov. 2025, 13:28
Cel mai controversat impozit ar putea fi eliminat. Premierul Bolojan a fost la consultări. Pe masă e și salariul minim

Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut vineri, la Palatul Victoria, o întâlnire de lucru cu reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, în care au fost discutate mai multe teme de actualitate, aflate pe agenda prioritară a Guvernului și a mediului de afaceri, anunță Agerpres. Printre temele abordate s-au numărat și salariul minim, pe care antreprenorii nu îl vor crescut, dar și controversatul impozit pe cifra de afaceri.

Economica scria, ieri, că ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, vrea eliminarea acestui impozit și afirmă că există mai multă susținere în coaliție pentru această măsură.

Detalii despre afirmațiile ministrului Nazare găsiți AICI

Eliminarea IMCA a făcut obiectul unui apel comun al firmelor din România, care au avertizat că acestă taxă poate îngropa economia.

Într-un context macroeconomic și bugetar complicat și un climat geopolitic tensionat, IMCA reprezintă una dintre principalele bariere în calea investițiilor, contrar obiectivului declarat al României de a atrage capital pentru dezvoltare economică. Într-o perioadă în care mediul privat trece prin restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA adaugă presiune suplimentară pe companiile care încearcă să-și susțină activitatea și să păstreze locurile de muncă, anunță asociațiile oamenilor de afaceri.

La nivel de politică fiscală, impozitarea bazată pe cifra de afaceri indiferent de existența profitului contravine principiilor economice de bază, nefiind utilizată în niciuna dintre țările dezvoltate din Uniunea Europeană. Măsura ignoră realitățile sectoriale și ciclicitatea economică, reducând apetitul pentru investiții majore, pe termen lung, mai ales în proiecte de tip greenfield. România are nevoie de investiții cu valoare adăugată mare, locuri de muncă și transfer de know-how, nu de descurajarea capitalului productiv.

Atractivitatea României pentru investitori este deja în scădere, în timp ce alte țări din regiune, precum Polonia, Cehia sau Bulgaria, sunt alese ca destinație de investiții în detrimentul României. Prin comparție cu nivelul fiscalității din aceste țări, deși pe alocuri s-ar putea considera că România are o impozitare inferioară (dată fiind cota de impozit pe profit de 16%), luând în considerare IMCA, companiile acuză o rată efectivă de impozitare a profitului  superioară, care poate ajunge chiar și la 90% în unele situații. Mai mult, investitorii noi nu vor fi dispuși să vină în România pentru a plăti impozit chiar și în anii în care înregistrează pierdere. În condițiile în care România trebuie să se integreze în lanțurile valorice europene și să contribuie la efortul comun de creștere a competitivității economice și a capacității de apărare, menținerea IMCA înseamnă, de fapt, ratarea unei oportunități strategice.

Impozitul minim pe cifra de afaceri afectează în mod disproporționat companiile cu marje reduse de profit, descurajează investițiile și subminează competitivitatea economiei românești față de toate țările din regiune. Fiind aplicat cumulativ pe întreg lanțul de productie și distribuție, acest tip de impozit generează distorsiuni de piață și alimentează inflația. Pe termen mediu, în contextul încetinirii economice, menținerea IMCA riscă să elimine multe firme din piață,  reducând  baza de impozitare și afectând colectarea veniturilor bugetare, prin efecte negative asupra investițiilor, productivitătii și dezvoltării afacerilor din Romania. Pentru mediul de afaceri este îngrijorătoare perspectiva ca eventualele scăderi de venituri să fie, pe viitor, acompaniate de creșterea poverii fiscale tot asupra sectorului privat și a consumatorilor.

AICI toate argumentele antreprenorilor

Te-ar mai putea interesa și
Ce spune CEO-ul eMAG despre posibile noi concedieri, după ce în aprilie 3% dintre angajați au fost disponibilizați
Ce spune CEO-ul eMAG despre posibile noi concedieri, după ce în aprilie 3% dintre angajați au fost disponibilizați
eMAG a anunțat o serie de concedieri în luna aprilie când a renunțat la aproximativ 3% din forța de muncă. ...
Băncile care bat statul la dobânzi. Unde câștigi la depozit mai mult decât prin Tezaur sau Fidelis
Băncile care bat statul la dobânzi. Unde câștigi la depozit mai mult decât prin Tezaur sau Fidelis
Cinci bănci din România se bat cu statul pentru economiile românilor. Dacă statul oferă dobânzi de circa 6,30% pentru ...
Ce se întâmplă cu lactatele românești când piața locală se contractă. Exporturile au crescut cu 52% la început de an, dar deficitul persistă
Ce se întâmplă cu lactatele românești când piața locală se contractă. Exporturile au crescut cu 52% la început ...
Exporturile de lactate și ouă de consum au crescut în primele două luni ale acestui an cu 52% față de perioada similară ...
Se poate exporta mâncare în China. Cât de interesați sunt producătorii români de piața cu 1,4 miliarde de potențiali clienți
Se poate exporta mâncare în China. Cât de interesați sunt producătorii români de piața cu 1,4 miliarde de potențiali ...
Până în momentul de faţă, cinci producători din domeniul produselor lactate, trei din domeniul produselor din carne ...