Bolojan anunţă măsurile pentru 2026 dacă nu ar mai fi necesare alte majorări de taxe şi impozite

Precizările au venit în contextul în care Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizarea AUR privind actul normativ care prevede creşterea taxelor locale, scrie Agerpres.

„Decizia legată de impozitele locale a fost luată în vară. Doar deciziile Curţii Constituţionale au amânat punerea în practică a acestui pachet fiscal care a fost astăzi declarat constituţional. Nu mai este nevoie să majorăm taxe şi impozite. Ceea ce trebuie să facem anul viitor – în aşa fel încât să fie ultimul an de consolidare fiscală, după care, pe fondul reducerii inflaţiei, să reluăm o creştere sănătoasă, pe baze economice care se fundamentează pe producţie, pe investiţii – este să ne încasăm taxele care au fost stabilite, în aşa fel încât să combatem evaziunea fiscală şi cei care fac afaceri în România să îşi achite taxele către bugetul de stat, să atragem bani europeni, în aşa fel încât să finanţăm în continuare investiţiile”, a spus prim-ministrul, într-o emisiune la B1 TV.

Totodată, el a pledat pentru menţinerea unei discipline bugetare „cât se poate de strictă” şi pentru reducerea cheltuielilor.

Ilie Bolojan a subliniat şi importanţa împrumuturilor la dobânzi mult mai mici.

„Nu vom putea să evităm împrumuturile, pentru că deficitele sunt atât de mari încât nu poţi să corectezi acumulări negative de ani de zile într-un an – doi. Dar una este să plăteşti dobânzi care, într-un an, se ridică în total la 12 miliarde de euro şi alta este să reduci fiecare miliard în minus. Înseamnă bani în plus la investiţii, înseamnă bani de dezvoltare, înseamnă servicii publice mai bune. Asta trebuie să facem, iar ca să facem acest lucru e nevoie să planificăm cheltuieli care să se verifice la final de an că se respectă, nu să începem cu un deficit, cum am început anul acesta cu 7%, am ajuns la 7,7% la jumătatea anului şi la final ţintim 8,4%„, a precizat premierul.

Ilie Bolojan a mai spus că excepţiile de care beneficiau „foarte multe” categorii sociale reprezentau unul dintre motivele pentru care veniturile estimate la bugetul de stat nu coincideau cu încasările propriu-zise. În acest sens, a precizat că prin scutirea persoanelor cu dizabilităţi de impozitul pe proprietate, se ajungea la situaţia în care aproximativ 10% din fondul construit din România era scutit de impozite. Bolojan a menţionat că în România există aproximativ 957.000 de persoane cu dizabilităţi.

„Aceste impozite vor merge direct către autorităţile locale şi eu consider că fiecare cetăţean din România care locuieşte într-o zonă a ţării, într-o localitate, trebuie să contribuie prin impozitele pe care le plăteşte la infrastructura publică care îi face viaţa mai bună. Un drum asfaltat, o reţea de apă, de canalizare, o şcoală bună pentru copiii lui. Nu mai putem transfera sume la nivelul pe care l-am făcut până în aceşti ani către autorităţile locale. (…) Iar reforma administraţiei, aşa cum este propusă, vine să completeze această măsură”, a spus el.