Testele de stres vor clarifica necesităţile de finanţare ale Greciei – Fondul de Stabilitate Financiară

Adaugă-ne ca sursă preferată

Zona euro ar trebui mai degrabă să păstreze pentru viitor fondurile alocate pentru depăşirea crizei decât să le investească acum în economie, a adăugat Klaus Regling, scrie Agerpres.

Verificarea calităţii activelor celor 130 de bănci europene va arăta câţi bani mai are Atena în Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) şi de câţi bani va avea nevoie din surse de urgenţă. HFSF a injectat 25,5 miliarde de euro în cele patru bănci şi a cheltuit alte 14,4 miliarde de euro pentru a închide alte bănci considerate neviabile. În prezent, HFSF mai dispune de rezerve de lichidităţi în valoare de aproximativ 11,5 miliarde de euro, .

‘Nu se cunoaşte exact în acest moment necesarul de finanţare, deoarece Grecia aşteaptă rezultatele verificării calităţii activelor băncilor europene. Există o anumită incertitudine, vor continua discuţiile la reuniunea Eurogrupului din noiembrie pentru a se lua o decizie’, a precizat şeful Fondului European de Stabilitate Financiară.

Acesta a adăugat că unele state vor ca banii din Fondul European de Stabilitate Financiară să fie folosiţi pentru a sprijini creşterea economiei, dar este necesar să existe un capital tampon.

‘Ca o instituţie de criză, este important să avem fonduri masive pe care să le utilizăm în caz de nevoie. Toţi ştim că ar putea urma altă criză în viitor’, a avertizat Regling.

Recentele turbulenţe de pe pieţele financiare au adâncit temerile investitorilor privind rezultatele testelor, ce vor fi publicate de BCE în 26 octombrie. National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank se numără printre băncile care vor fi supuse testelor de stres derulate de BCE. Băncile europene s-au pregătit pentru verificările BCE şi au strâns peste 100 de miliarde de euro în 2014, vânzând din active şi ştergând credite neperformante.

Principalele patru bănci elene – National Bank of Greece (NBG), Piraeus, Eurobank şi Alpha – şi-au majorat semnificativ capitalul prin cele două runde de recapitalizare, din surse publice şi private. Totuşi, povara portofoliilor masive de credite neperformante lasă bilanţurile celor patru instituţii vulnerabile la evoluţiile ulterioare, într-o economie care se îmbunătăţeşte dar e încă foarte slabă, susţin analiştii.

Aceştia apreciază că probabilitatea unei majorări suplimentare a datoriei guvernamentale în urma recapitalizării băncilor este scăzută, cele patru mari bănci elene şi-au majorat capitalul cu 8,4 miliarde de euro direct de pe pieţe şi Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) dispune de 11 miliarde de euro în cazul în care sectorul public va avea nevoie de capital.

Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).