Planeta se uită la ceasul atomic – Tratatul nuclear dintre SUA şi Rusia a expirat. Reacţiile comunităţii internaţionale

Expirarea Tratatului de reducere a armelor strategice va lăsa lumea fără un sistem de control al armelor nucleare pentru prima dată din 1972, când Uniunea Sovietică şi SUA au semnat SALT.

Experţii din ambele tabere se tem, având în vedere antagonismul dintre Rusia şi Occident provocat de războiul din Ucraina, că planeta va reveni la starea de instabilitate strategică ce a dus la criza rachetelor cubaneze (1961), în care lumea a fost „la un minut distanţă” de al Treilea Război Mondial, scrie Agerpres.

Tratatul START III sau New START a fost semnat de preşedintele rus de atunci, Dmitri Medvedev, şi de preşedintele american, Barack Obama, pe 8 aprilie 2010 la Praga şi reînnoit în februarie 2021 pentru încă cinci ani.

Trump nu răspunde propunerii lui Putin

Confruntat cu refuzul SUA de a negocia, Putin a propus în septembrie 2025 extinderea limitelor stipulate de tratat pentru încă un an: maximum 1.550 de focoase nucleare, 700 de rachete balistice şi 800 de sisteme de lansare pentru fiecare dintre cele două puteri, fie că sunt lansate pe uscat, pe mare sau din aer.

Putin, care a cerut SUA să menţină paritatea nucleară, a descris o posibilă retragere definitivă a SUA din tratat ca fiind un pas „greşit” şi „miop” din „multe puncte de vedere”.

„Răspunsul oficial al americanilor nu a venit niciodată”, a remarcat miercuri Iuri Uşakov, consilier pe probleme externe al Kremlinului.

În realitate, Trump, care a fost reticent de la revenirea sa la Casa Albă să semneze un nou START – considerat cel mai cuprinzător tratat de dezarmare semnat vreodată – fără participarea Chinei, nu a acceptat niciodată aşa-zisa ramură de măslin rusească, notează EFE.

La început, a spus că i se pare o „idee bună”, dar în ultima sa declaraţie pe această temă pentru New York Times din 8 ianuarie, preşedintele american a fost cât se poate de clar: „Dacă expiră, atunci să expire”.

„Pur şi simplu vom face o înţelegere mai bună”, a adăugat el sfidător.

Trump nu poate salva propriu-zis tratatul New START – predecesorul său, democratul Joe Biden, l-a prelungit cu doar două zile înainte de expirarea sa, pe 3 februarie 2021 – deoarece tratatul nu permite prelungiri ulterioare, dar poate menţine stabilitatea strategică chiar în momentul în care lumea trece printr-o nouă eră de reînarmare.

Lipsă de control în privinţa armelor nucleare

Nu contează prea mult faptul că Kremlinul l-a avertizat pe Trump că semnarea unui nou tratat de dezarmare va fi un proces „lung” şi „dificil”.

Cert este că China, care deţine aproximativ 10% din potenţialul combinat de descurajare nucleară al Rusiei şi Statelor Unite, dar şi Franţa şi Regatul Unit, se opun semnării unui viitor tratat de reducere a armelor strategice.

Miercuri, Putin a vorbit prin videoconferinţă cu liderul chinez Xi Jinping, o conversaţie în timpul căreia a afirmat că, „pe fondul turbulenţelor globale în creştere, cooperarea în politică externă dintre Moscova şi Beijing rămâne un factor important de stabilizare”.

Experţii se tem că Rusia şi Statele Unite, care au respectat limitele impuse de tratatul START la 5 februarie 2018, îşi vor dubla desfăşurarea de focoase nucleare în lunile următoare.

„Dacă ambele ţări nu convin să îşi menţină limitele forţelor, lumea va intra într-o fază de escaladare nucleară potenţial incontrolabilă, care va fi mai complexă decât cursa înarmărilor din timpul Războiului Rece, având în vedere dinamica expansiunii nucleare a Chinei şi a tehnologiilor emergente destabilizatoare”, avertizează Iniţiativa privind Ameninţarea Nucleară, cu sediul în SUA.

Potrivit unor surse americane, cele două puteri deţin 5.459 (Rusia) şi respectiv 5.177 (SUA) de focoase nucleare, aproximativ 87% din totalul mondial, dar de şase ori mai puţine decât înainte de semnarea primului tratat START în iulie 1991, la sfârşitul Războiului Rece.

„Nu vreau să spun că asta înseamnă (…) că va începe un război nuclear. Dar, în orice caz, acest lucru ar trebui să ne îngrijoreze (…) Când există un acord ca acesta, există încredere. Şi când nu există unul, înseamnă că încrederea a dispărut (…) Este mai bine să nu existe un START IV decât un acord care să mascheze neîncrederea reciprocă şi să declanşeze o cursă a înarmărilor în alte ţări”, a declarat Medvedev.

Cu cărţile pe faţă

Criticii tratatului subliniază că Putin a suspendat deja implementarea acordului, deşi nu l-a denunţat, pe 21 februarie 2023, din cauza sprijinului militar american acordat Ucrainei.

Prin urmare, în realitate, specialiştii occidentali nu au putut inspecta instalaţiile ruseşti timp de aproape doi ani, tocmai când Moscova a desfăşurat arme nucleare tactice în Belarus, care a reactivat vechile silozuri din epoca sovietică.

Mai mult, susţin detractorii săi, Rusia a efectuat recent teste cu armament de nouă generaţie care nu este limitat de New START.

Este cazul dronei submarine de tip torpilă cu propulsie nucleară Poseidon, rachetei de croazieră cu propulsie nucleară cu rază lungă de acţiune Burevestnik şi rachetei balistice hipersonice Oreşnik, care a fost deja folosită în Ucraina.

Ce spune China

China a exclus participarea „în această etapă” la discuţiile privind dezarmarea nucleară, în ciuda accentului reînnoit pus de Washington pe necesitatea unor astfel de discuţii după expirarea ultimului tratat de dezarmare nucleară dintre Statele Unite şi Rusia, relatează AFP.

„Capacităţile nucleare ale Chinei sunt la o scară complet diferită de cele ale Statelor Unite şi Rusiei, şi nu va participa la negocierile de dezarmare nucleară în această etapă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, într-o conferinţă de presă regulată, scrie Agerpres.

New START, ultimul tratat de dezarmare nucleară dintre Statele Unite şi Rusia, a expirat joi, alimentând temerile privind proliferarea. Rusia a indicat miercuri că nu mai este obligată de tratat.

Statele Unite au temporizat, dar secretarul de stat american Marco Rubio a reiterat că, pentru preşedintele Donald Trump, un control real necesită participarea Chinei, „datorită arsenalului său considerabil şi în rapidă expansiune”.

„China regretă că tratatul New START dintre Statele Unite şi Rusia a expirat. Acest tratat este de o importanţă capitală pentru păstrarea stabilităţii strategice globale”, a declarat purtătorul de cuvânt Lin Jian.

Însă „China şi-a menţinut întotdeauna capacităţile nucleare la nivelul minim necesar pentru securitatea sa naţională şi nu este angajată în nicio cursă a înarmărilor cu nicio ţară”, a afirmat el.

Ce spune Germania

Ministrul de externe german, Johann Wadephul, a pledat joi pentru restabilirea încrederii în politica internaţională, în contextul îngrijorărilor tot mai mari privind riscul unei noi curse a armamentelor nucleare odată cu expirarea tratatului New START, care limita numărul lansatoarelor de rachete nucleare ale SUA şi Rusiei, transmite dpa.

‘Fiecare acord de control al armamentelor care expiră trebuie să ne provoace îngrijorare’, a afirmat Wadephul în cursul unei întrevederi cu şefa diplomaţiei australiene, Penny Wong, la Canberra.

El a adăugat că trebuie reconstruită încrederea la nivel global ca fundament pentru noi acorduri, scrie Agerpres.

‘Aceasta nu se aplică doar relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusia. Trebuie inclusă şi China’, a apreciat el.

Potrivit lui Wadephul, China, care şi-a declarat în repetate rânduri angajamentul faţă de multilateralism, trebuie să demonstreze în domeniul controlului armamentelor că este pregătită să acţioneze cu reţinere şi să investească încredere în relaţiile internaţionale.

Rusia a declarat anterior că nu se mai consideră constrânsă de prevederile New Start după expirarea acestuia.

SUA nu au răspuns oficial la propunerea Rusiei de a adera la termenii tratatului pentru încă un an, a indicat miercuri Ministerul de Externe de la Moscova.

Preşedintele american Donald Trump a spus recent despre sfârşitul tratatului că SUA vor face un acord mai bun.

Washingtonul cere includerea Chinei, care îşi extinde rapid capacităţile nucleare, într-un viitor sistem de control, ceea ce Beijingul respinge, iar Moscova nu consideră necesar.

China, Franţa şi Regatul Unit, parteneri improbabili într-un nou pact de dezarmare – analiză EFE

Posibilitatea ca expirarea Tratatului New START (sau START III) de reducere a armelor strategice încheiat între SUA şi Rusia să deschidă calea către un nou pact de acest fel căruia să i se alăture şi China, Franţa şi Regatul Unit este o ipoteză mai degrabă optimistă decât una realizabilă, întrucât nu se întrevăd negocieri şi, în plus, toate aceste trei ţări din urmă şi-au exprimat deja refuzul sau reticenţele, comentează agenţia EFE miercuri, înaintea expirării tratatului.

Tratatul New START a fost semnat de Rusia şi SUA în anul 2010, în timpul preşedinţiilor lui Barack Obama (2009-2017) şi Dmitri Medvedev (2008-2012), având o perioadă de aplicare de zece ani, cu posibilitatea prelungirii numai o sigură dată pentru încă cinci ani. Aşadar, tratatul a expirat joi şi, cu toate că Statele Unite au propus anterior participarea Chinei, iar Rusia a făcut o propunere similară către Franţa şi Regatul Unit, intrarea acestor trei ţări în negocieri pentru un nou tratat nu s-a materializat, scrie Agerpres.

„Nu există opţiuni, în sensul că nu există negocieri şi nimeni nici măcar nu le preconizează. Nu există un dialog asupra controlului armelor”, remarcă analistul rus Nikolai Sokov de la Centrul pentru Dezarmare şi Neproliferare din Viena (VCDNP).

Administraţia preşedintelui american Donald Trump consideră că tratatul New START ar trebui înlocuit cu un nou pact care să includă China, având în vedere stocul său tot mai mare de arme nucleare, acesta fiind motivul pentru care Washingtonul nu a mobilizat resurse în vederea elaborării unui acord practic identic care doar să înlocuiască tratatul ce expiră acum.

Tratatul START III plafonează pentru fiecare dintre cele două cele mai mari puteri nucleare numărul armelor nucleare strategice la 1.550 de focoase şi 800 de sisteme de lansare, iar dintre acestea din urmă cel mult 700 să fie desfăşurate, numere cumulate pentru toate componentele triadei nucleare, adică forţele terestre, navale şi aeriene.

Refuzul Chinei, al Franţei şi Regatului Unit

China a exclus să se alăture unui eventual nou acord, motivând că arsenalul său „nu se află la acelaşi nivel” cu cel al SUA şi Rusiei şi prin urmare participarea sa în condiţii egale este „injustă, iraţională şi neviabilă”.

Beijingul mai argumentează că Washingtonul şi Moscova, care deţin împreună circa 90% din armele nucleare existente în lume, trebuie să-şi asume o „responsabilitate specială şi prioritară” şi să ofere ele însele un exemplu în cursa dezarmării prin reduceri substanţiale care să creeze condiţiile pentru un proces multilateral ulterior.

China invocă de asemenea că doctrina sa nucleară este strict defensivă, bazată pe principiul de a nu recurge prima la folosirea armelor nucleare şi pe angajamentul de a nu le folosi şi nici de a ameninţa cu utilizarea lor ţările care nu deţin arme nucleare, precum şi pe menţinerea unui arsenal nuclear limitat la minimul necesar pentru descurajare.

Franţa evidenţiază şi ea diferenţa dintre arsenalul său nuclear şi cele ale marilor puteri. Potrivit Ministerului de Externe de la Paris, situaţia Franţei la acest capitol este „foarte specifică”, întrucât arsenalul său este mult în urma celui deţinut de fiecare dintre cele două principale puteri nucleare şi obiectivul Franţei nu este de a recupera această diferenţă, ci de a avea o „suficienţă strictă”.

La rândul său, guvernul Regatului Unit a recunoscut în iunie 2025 că, odată cu expirarea Noului START, „viitorul controlului armelor strategice – cel puţin pe termen scurt – nu pare promiţător”, dar nu şi-a exprimat nicio intenţie de a-şi supune arsenalul nuclear unui potenţial nou acord de acest fel, menţinându-şi în acest timp angajamentul faţă de Tratatul de Neproliferare Nucleară, scrie Agerpres.

În opinia lui Rafael Grasa, cercetător senior la centrul de cercetări în relaţii internaţionale CIDOB, deşi aderarea şi a altor ţări la un acord care să înlocuiască START III ar fi posibilă, „un tratat bilateral este mai simplu”, dat fiind că atât SUA cât şi Rusia deţin cele mai mari arsenale şi au experienţa negocierilor în această chestiune.

Posibilă escaladare?

Nikolai Sokov, care a lucrat în Ministerul rus de Externe din 1987 până în 1992 şi a participat la negocierile asupra tratatelor START I şi START II, acorduri care l-au precedat pe cel care a expirat joi, anticipează o consolidare de acum înainte a arsenalelor Chinei, Franţei şi Regatului Unit.

„Nu poţi descuraja cu arsenale foarte mici şi foarte vulnerabile. Prin urmare, vor exista unele consolidări, nu neapărat în termeni cantitativi, ci mai degrabă în ceea ce priveşte armamentul nou”, estimează analistul rus, în opinia căruia conjunctura actuală, „instabilă şi foarte periculoasă”, poate conduce la o escaladare „în orice moment”.

Fără tratatul care expiră acum şi fără perspectiva pe termen scurt de a-l înlocui cu un altul la ce ne putem aştepta? „Avem nevoie de măsuri de reducere a riscurilor”, răspunde Sokov. „Toată lumea ar trebui să acţioneze cu precauţie în politica sa. Sistemul internaţional este în schimbare. Nu este un mediu favorabil controlului armelor, dar nu cred că există altă opţiune”, conchide el.

Implicațiile pentru Israel şi puterile nucleare din Asia

Tratatul New START privind armele nucleare, care a expirat pe 5 februarie şi, pentru prima dată în ultimele decenii, nu va mai exista niciun tratat care să limiteze cursa înarmării nucleare dintre SUA şi Rusia, o situaţie cu implicaţii globale care priveşte de asemenea puterile nucleare regionale din Asia, chiar dacă ele nu sunt parte a acestui tratat, explică într-o analiză agenţia EFE.

India, Pakistan, Israel şi Coreea de Nord deţin arme nucleare şi, cu toate că numărul lor de focoase nucleare este mult inferior celui al marilor puteri, pericolul la nivel regional nu trebuie subestimat, scrie Agerpres.

Sfârşitul Tratatului New START este „o veste foarte proastă în general, întrucât această atmosferă generală de lipsă a regulilor poate favoriza conflicte regionale” şi „este un element care alimentează tendinţa de reînarmare şi militarizare pe care o vedem în ultima vreme”, remarcă cercetătorul în geostrategie şi securitate Rafael Grasa, de la centrul de cercetări în relaţii internaţionale CIDOB.

Niciunul dintre aceste patru state asiatice nu este parte la Tratatul de Neproliferare Nucleară (diferit de tratatele START), iar sfârşitul New START le consolidează opoziţia faţă de acest pact pe care-l consideră discriminatoriu.

ISRAEL

Israelul, inamicul Iranului şi considerat singurul stat din Orientul Mijlociu dotat cu arme nucleare, nu a recunoscut niciodată, însă nici nu a negat că deţine astfel de arme. Aşadar, nu mai este un secret faptul că Israelul are arme nucleare, al căror număr Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm îl estimează între 80 şi 90 de focoase.

Dimona este o instalaţie israeliană în deşertul Negev, într-o zonă izolată, păzită şi împrejmuită în întreg perimetrul său şi deasupra căreia este interzis survolul avioanelor. Oficial, acolo se află un centru de cercetare pentru ştiinţe atomice. Se pare că Israelul şi-a fabricat în această instalaţie prima bombă nucleară în jurul anului 1967 şi tot acolo ar fi stocat în prezent cel puţin o parte din arsenalul atomic israelian, potrivit experţilor.

Pe 13 iunie anul trecut Israelul a lansat o campanie de atacuri aeriene împotriva Iranului pentru a împiedica acest stat inamic să fabrice la rândul său arme nucleare. Această campanie, cunoscută şi ca „războiul de 12 zile”, în care au intervenit şi Statele Unite cu atacuri cu bombe penetrante pe care aviaţia israeliană nu avea mijloacele de a le lansa asupra uzinelor iraniene subterane de îmbogăţire a uraniului, a avut mai degrabă efectul opus, întrucât „a consolidat ideea că deţinerea de arme nucleare este singura modalitate de a-ţi descuraja inamicul să te atace”, mai observă Rafael Grasa.

INDIA ŞI PAKISTAN

India este o putere nucleară care oficial aderă la doctrina de a nu recurge prima la folosirea armei nucleare (Not First Use – NFU) şi asigură că urmăreşte doar o „descurajare minimă credibilă”, pledând pentru o postură defensivă.

Deşi nu există date oficiale disponibile public, organismele de monitorizare estimează că India îşi modernizează rapid arsenalul nuclear.

De partea sa, Pakistanul are un program nuclear despre care afirmă că urmăreşte contracararea superiorităţii Indiei în materie de arme convenţionale. Poziţia oficială a Pakistanului este aceea a „descurajării cu spectru complet”, doctrină prin care afirmă că-şi rezervă dreptul de a recurge la arme nucleare cu rază scurtă de acţiune pe câmpul de luptă pentru a respinge o ipotetică invazie indiană.

În pofida crizei economice severe prin care trece Pakistanul, mai mulţi analişti semnalează că această ţară continuă să-şi extindă arsenalul nuclear într-un ritm superior celui al competitorilor regionali.

Se estimează că, la începutul anului 2025, Pakistanul deţinea aproximativ 170 de focoase nucleare, iar India circa 180.

De la câştigarea independenţei lor în anul 1947, India şi Pakistanul au rămas într-un conflict în continuare nesoluţionat pentru controlul asupra regiunii Kashmir. Cea mai recentă escaladare militară semnificativă a avut loc în luna mai anul trecut, când a fost lansată „Operaţiunea Sindoor”, numele dat de India represaliilor militare împotriva a ceea ce a susţinut a fi baze teroriste din Pakistan, în urma unui atac terorist din Kashmirul indian atribuit de autorităţile indiene militanţilor susţinuţi de Pakistan. Cel puţin 115 persoane au murit atunci în atacurile în care cele două ţări au folosit aviaţia de luptă, dronele şi artileria, în special în Kashmir.

COREEA DE NORD

Deşi dimensiunea arsenalului deţinut de regimul ermetic nord-coreean este dificil de stabilit, estimările larg acceptate îl evaluează la aproximativ 50 de bombe nucleare, plus un material suficient pentru fabricarea altor 70, până la 90 de focoase. Totuşi, un raport al Institutului pentru Analize de Apărare din Coreea de Sud (KIDA) estima la sfârşitul anului 2025 că Phenianul ar putea deţine efectiv până la 150 de ogive nucleare.

Regimul preşedintelui Kim Jong Un îşi justifică programul nuclear ca element de descurajare în faţa SUA şi a Coreei de Sud şi a promis că va continua să-l extindă.

Deşi nu este recunoscută oficial ca putere nucleară, Coreea de Nord a reafirmat anul trecut că nu va renunţa niciodată la arsenalul său nuclear şi a condiţionat orice dialog cu Washingtonul de excluderea din discuţii a temei denuclearizării, în timp ce pare să se consolideze ca o putere nucleară de facto, cu ajutorul întăririi legăturilor sale militare cu Rusia.

Pe ansamblu, în urma expirării Tratatului New START fără a avea nimic în locul acestuia „ne aflăm într-o situaţie de cursă a înarmării nereglementată, iar situaţia este extrem de instabilă”, notează analistul rus Nikolai Sokov de la Centrul pentru Dezarmare şi Neproliferare din Viena (VCDNP).

Şi analistul Rafael Grasa remarcă un risc de instabilitate, dar este încrezător că în lunile următoare vor fi articulate unele „măsuri de sporire a încrederii” şi consideră importantă viitoarea conferinţă de revizuire a Tratatului de Neproliferare Nucleară, programată pentru luna aprilie.

Ce spune şeful ONU

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că expirarea New START, ultimul tratat de dezarmare nucleară rămas între Rusia şi Statele Unite, constituie „un moment grav pentru pacea şi securitatea mondiale”, el îndemnând cele două puteri nucleare majore să negocieze fără întârziere un nou cadru de control al arsenalelor nucleare, transmit Reuters şi AFP.

Tratatul New START, care a expirat miercuri, la miezul nopţii, limita numărul focoaselor nucleare strategice pe care le puteau desfăşura SUA şi Rusia, precum şi desfăşurarea rachetelor cu lansare terestră, de pe submarine, şi a bombardierelor strategice, scrie Agerpres.

„Pentru prima dată în mai mult de o jumătate de secol, ne confruntăm cu o lume fără nicio limită constrângătoare a arsenalelor nucleare strategice ale Federaţiei Ruse şi Statelor Unite ale Americii, cele două ţări care deţin majoritatea covârşitoare a arsenalului global de arme nucleare”, a afirmat Guterres într-un comunicat publicat miercuri.

Secretarul general al ONU a mai afirmat că „această disoluţie a deceniilor de realizări” în ce priveşte controlul armamentelor „nu putea veni într-un moment mai prost, riscul ca o armă nucleară să fie folosită fiind la cel mai ridicat nivel de decenii”.

În acelaşi timp, însă, Guterres vede acum o oportunitate „de a reseta şi crea un regim de control al armamentelor adecvat pentru un context în evoluţie rapidă”, el salutând aprecierea de către liderii Rusiei şi Statelor Unite a necesităţii de a preveni întoarcerea la o lume de proliferare nucleară necontrolată.

„Lumea priveşte acum la Federaţia Rusă şi la Statele Unite pentru ca acestea să traducă cuvintele în fapte”, a mai spus Guterres.

„Îndemn ambele state să revină la masa negocierilor fără întârziere şi să se pună de acord asupra unui cadru succesor care să restabilească limite verificabile, să reducă riscuri şi să întărească securitatea noastră comună”, a pledat secretarul general al ONU.