După crize și pandemie, bogații devin și mai bogați: cei mai avuți 10% dintre americani dețin 70% din averea țării, cel mai ridicat prag atins vreodată

Adaugă-ne ca sursă preferată

Recordul vine după alte două trimestre – T2 2025 și T4 2024 – în care averea celor mai bogați a depășit pragul de 31%. Recuperarea rapidă a averilor ultra-bogaților după perioade de criză rămâne un fenomen constant, vizibil atât după turbulențe financiare, cât și după șocuri geopolitice majore, scrie Statista.

La nivel global, Oxfam a raportat că averea miliardarilor a atins anul trecut un nou maxim, ritmul de creștere accelerând față de anii precedenți. Organizația indică drept cauze principale facilitățile fiscale pentru cei foarte bogați și puterea monopolistă tot mai puțin reglementată.

În Statele Unite, decalajele sunt tot mai evidente. Top 10% cei mai bogați dintre americani controlează puțin peste 68% din bogăția totală, în timp ce jumătatea inferioară a populației deține doar 2,5%. Diferența este cu atât mai frapantă cu cât averea top 1% se menține peste pragul de 30% aproape continuu din 2014.

Datele Fed arată și un contrast puternic în modul în care diferitele categorii de populație își revin după crize. În timpul Marii Recesiuni, averea celor mai bogați 1% a scăzut la 27,4% în primul trimestru din 2009, de la 29% în 2007, însă a revenit la nivelurile pre-criză până la începutul lui 2011.

Pentru top 10%, recuperarea a fost și mai rapidă, fiind completă încă din trimestrul al treilea din 2009. În schimb, americanii obișnuiți au avut nevoie de trei ori și jumătate mai mult timp pentru a-și reveni: jumătatea inferioară a populației a ajuns înapoi la nivelul de 2% abia în 2020.

Pandemia a produs însă un efect atipic asupra celor mai vulnerabili. Mulți americani cu venituri mici au reușit să economisească mai mult în perioada restricțiilor, când deplasările, naveta și consumul au scăzut.

Astfel, averea ultimilor 50% a urcat la 2,7% până la mijlocul lui 2022, depășind nivelurile de dinaintea Marii Recesiuni, deși rămâne sub cele din anii ’90, când atingea aproximativ 4%. Odată cu impactul global al invaziei ruse în Ucraina – inflație, volatilitate pe piețele financiare, scăderea investițiilor personale – această categorie a început să piardă din nou teren, coborând ușor la 2,5%.