Efectele economice, fiscale şi financiare asupra ţărilor europene vor depinde în principal de durata şi intensitatea conflictului, dacă criza se extinde în regiune, şi de cât de reziliente sunt economiile individuale, apreciază agenţia.
În scenariul în care conflictul este de scurtă durată şi relativ limitat, consecinţele macroeconomice, financiare, ar urma să fie gestionabile pentru majoritatea statelor, băncile centrale şi guvernele luând măsuri pentru a ţine sub control presiunile inflaţioniste temporare, fără intervenţii semnificative. Totuşi, dacă situaţia evoluează într-un conflict prelungit şi extins în regiune, consecinţele vor fi mai ample pentru ţările implicate sau apropiate geografic de operaţiunile militare, pentru economiile cu expunere semnificativă la lanţurile globale energetice de aprovizionare, în special în zona Orientului Mijlociu, precum şi pentru statele cu spaţiu fiscal limitat pentru a absorbi presiunile sociale şi economice cauzate de stagflaţie.
Potrivit Scope, instabilitatea prelungită în Orientul Mijlociu ar putea avea efecte semnificative pe plan global. O perturbare prelungită a facilităţilor de export, a infrastructurii energetice sau a Strâmtorii Ormuz, combinată cu sporirea instabilităţii regionale, creşte riscul unui şoc negativ la adresa aprovizionării. Ca urmare, ar creşte preţurile la petrol şi gaze, şi, implicit, cu potenţialele consecinţe economice, fiscale şi chiar politice.
În acest context, Europa este cea mai vulnerabilă regiune, pe fondul dependenţei sale de importurile de combustibili fosili, în special gaze naturale lichefiate (GNL). Deşi Scope consideră că este puţin probabil ca la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile la gaze naturale să revină la nivelul ridicat din 2022, o perioadă prelungită de preţuri ridicate la energie ar putea avea implicaţii mai extinse macroeconomice asupra Europei şi Greciei.