FOTO Sportul care aduce bani pentru primării și mediul privat a ajuns în România: îl poate practica oricine. De la Oslo la Burgas, disc golf prinde aripi în Europa

Un nou sport se practică în România. Disc golf poate juca oricine, indiferent de vârstă, echipamentul necesar este minimal, iar infrastructura poate fi instalată aproape oriunde există spații verzi subutilizate. Pentru comunități, noul sport poate deveni ușor generator de profit economic și social, iar pentru primării este o oportunitate de regenerare urbană. Pentru mediul de business, mai ales în zona HORECA, disc golf-ul arată deja, în țările unde este practicat la scară mare, că poate crea plus valoare.
Şerban Buşcu - J, 12 mart. 2026, 22:15
FOTO Sportul care aduce bani pentru primării și mediul privat a ajuns în România:  îl poate practica oricine. De la Oslo  la Burgas, disc golf prinde aripi în Europa

Inventat în Statele Unite acum 60 de ani, disc golful s-a răspândit puternic în afara Continentului American. La prima vedere pare o combinație între golf și frisbee, dar este, de fapt, mult mai mult decât atât. Poate fi practicat de oricine, indiferent de vârstă, cu un echipament minimal. Costurile reduse îl fac un joc accesibil atât profesioniștilor, dar mai ales unui număr foarte mare de amatori. Are potențialul de a genera beneficii economice și sociale cu investiții minime, într-un timp scurt, ca niciun alt sport de masă. Pentru zona HORECA, restaurante, magazine alimentare din parcuri, dar și pensiuni din zone montane unde se pot instala coșurile pentru joc, disc golf-ul a arătat deja că poate fi un punct de tracție pentru turiști, generator de venituri.

AICI găsiți detalii despre cum se joacă Disc Golf

 

FOTO: Campioana la scrimă Ana Maria Brânză, jucând Disc Golf în București

“Când te plimbi prin parcurile europene — de la Stockholm și Helsinki la Brno, Gliwice sau Mosjøen — observi ceva nou. Oameni care aruncă discuri colorate de plastic spre coșuri metalice, trecând din punct în punct prin parc, ținând scorul pe telefon. Discurile seamănă cu frisbee-urile, dar nu sunt. Iar activitatea seamănă cu o plimbare prin parc, dar e un sport cu reguli, clasamente și campionate mondiale. Se numește disc golf.”, prezintă elegant jocul cei care îl practică acum și în România.

Disc golf-ul a apărut în Statele Unite în anii ’70, preluând structura golfului tradițional: 9 sau 18 găuri, scor pe bază de aruncări, câștigă cel cu cele mai puține. Dar în loc de crose și mingi se folosesc discuri specializate, iar în loc de green-uri sunt coșuri din lanțuri metalice. A rămas un sport de nișă în America timp de decenii. Apoi două lucruri s-au întâmplat: țările nordice l-au adoptat la scară mare, iar pandemia a scos toată lumea în aer liber, în căutarea unei activități sociale care se poate practica în siguranță.

Finlanda are acum peste 1.000 de terenuri de disc golf pentru 5,5 milioane de locuitori — de aproape șase ori mai multe decât terenurile de golf tradițional. Norvegia a instalat 100 terenuri noi doar în 2024. Suedia, Estonia, Cehia, Polonia — toate cresc rapid. Există un circuit profesionist (DGPT) cu turnee transmise global și jucători care se antrenează ca orice sportivi de performanță.

Demersuri către autoritățile din București. Beneficii sociale și economice cu investiții neglijabile pentru Primărie. În New York, beneficiul jucătorilor este de 65 de dolari pe vizită

Comunitatea de disc golf din București a făcut deja demersuri către autoritățile locale, adresându-se în primul rând Primăriei București și Administrației Lacuri Parcuri și Agrement (ALPAB) pentru a monta coșuri permanente în Parcul Verdi din Sectorul 2 al Capitalei, acolo unde deja se antrenează săptămânal de 2 ani și coexistă cu restul activităților din parc. Sunt în așteptarea unui răspuns, iar investiția autorităților ar fi una minimală, adică cel mult instalarea mai multor coșuri de joc, cu costuri totale de maximum 5.000-6.000 de euro conform propunerii de proiect disponibile public pe site-ul lor, însă cu beneficii sociale și economice pe termen lung. „Suntem în discuții cu autoritățile locale din București pentru instalarea unui traseu cu 9 coșuri permanente în Parcul Verdi, dar și a câtorva coșuri de antrenament în alte parcuri din Capitală. Anul acesta vrem să aplicăm și pentru recunoașterea oficială a sportului la Agenția Națională de Sport. Răspunsurile au fost în principal pozitive și încurajatoare, dar procedurile birocratice sunt destul de greoaie.”, ne-a declarat Alexandru Cioacă, unul dintre pionierii Disc Golf-ului de la noi.

FOTO: Jucător amator, în Parcul Verdi

Conform datelor furnizate de cei care fac parte din nucleul care dezvoltă Disc Golf în România, un traseu de 18 găuri complet dotat costă între 25.000 și 30.000 de euro — mai puțin ca un teren de tenis sau padel, sau al unui loc de joacă mediu. Dar servește 70-80 de jucători simultan și poate primi aproape 500 de jucători într-o singură zi. Coșurile sunt structuri metalice care rezistă 20–30 de ani, practic fără întreținere. Nu există gazon sintetic de refăcut, nu e nevoie de iluminat, nu e nevoie de sistem de rezervare.

Economiști de mediu care au studiat trasee de disc golf din zona New York au calculat că fiecare jucător de disc golf primește aproximativ 65 de euro în beneficiu recreațional pe vizită, ceea ce înseamnă că valoarea comunitară a unui teren recuperează investiția în instalare în câteva săptămâni.

Apoi sunt turneele. Două evenimente de disc golf într-un singur comitat din South Carolina au generat peste 4,5 milioane de dolari impact economic în 2024: camere de hotel, restaurante, magazine locale. Un turneu din Peoria, Illinois a adus 3,2 milioane. Chiar și competițiile mici cu 50–100 de jucători aduc cheltuieli măsurabile în economiile locale.

Piața globală a disc golf-ului a fost evaluată la 206 milioane de dolari în 2022 și se estimează că va ajunge la 871 de milioane până în 2031, cu o creștere anuală de 17,4%.

Alexandru Cioacă, cofondator Disc Golf România: În țările cu tradiție, autoritățile sprijină acest sport, cu beneficii pentru societate și economie

În continuare, un interviu cu inginerul Alexandru Cioacă, cofondator al Disc Golf România, în care explică potențialul disc golfului și cum a ajuns să îl aducă în România.

Când ai auzit prima dată de acest sport și unde?

Prima oară am auzit de disc golf în 2010, când îmi făceam studiile la Virginia Tech, la poalele munților Apalași, o regiune cu multe trasee de disc golf. Colegii mei americani jucau săptămânal și m-au luat cu ei de câteva ori, știind că îmi plac drumețiile și sporturile. Mi s-a părut genial: câteva ore în natură, alături de prieteni, la un joc de precizie și strategie. Din păcate, când m-am întors în România, am constatat că la noi nu existau trasee de disc golf, ba chiar nu se auzise de acest sport.

Când te-ai gândit prima dată să îl aduci în România și cât a durat până ai reușit?

În vara lui 2021, aruncarea cu care s-a câștigat mondialul de disc golf a fost virală pe internet și la televiziunile sportive — așa-numitul „Holy Shot”. Mi-am amintit de acest sport și am descoperit că înregistrase un boom la nivel global în perioada pandemiei, fiind o activitate ideală de grup în natură, cu respectarea distanțării sociale. Boom-ul fusese global, mai puțin în România. Așa că am cumpărat coș și discuri, am găsit un teren în București și le-am arătat câtorva prieteni și colegi. Văzând interesul lor, am hotărât împreună să încercăm să promovăm sportul, pentru că era păcat să nu se știe de el și la noi.

Câți jucători amatori există acum în România și în ce orașe se joacă?

În București există o comunitate de peste 100 de membri care se întâlnesc regulat pe traseul improvizat din Parcul Verdi. Unii dintre ei au început să participe și la turnee din circuitul european. Mai există o comunitate la Odorheiu Secuiesc, unde se află singurul traseu dedicat de disc golf din țară. Am luat legătura și cu jucători din Timișoara, Oradea, Suceava și alte câteva orașe.

Dar lipsa infrastructurii — adică a traseelor cu coșuri permanente — este principalul impediment. De fapt, întrebarea ar trebui pusă invers: ce comunitate de jucători ar putea să atragă un traseu de disc golf în jurul său? Din ce am observat în alte țări, vorbim de sute sau chiar mii de jucători pentru fiecare traseu. Oameni care vor să facă sport, și își caută ceva pe care îl pot practica în condițiile lor, ar putea descoperi disc golf-ul dacă ar avea acces la un traseu. Comunitatea ar crește exponențial.

FOTO: Grup de jucători de Disc Golf. Alexandru Cioacă, în hanorac gri, al patrulea de la stânga la dreapta

Care este prețul unui echipament basic?

O persoană care vrea să înceapă are nevoie de câteva discuri specializate — distanță, semi-distanță, apropiere. Un disc nou costă 10–15 euro, un set de începători poate fi 30 de euro, dar de obicei primele runde le joci cu discuri împrumutate de la prieteni, ca să vezi cum ți se par. Problema e că, neavând unde să joace pe trasee cu coșuri permanente, trebuie să-și cumpere și un coș mobil (150–200 euro) cu care să meargă în parc sau în pădure să se antreneze, dar nu ar fi destul să joace o rundă completă. De asta este prioritară instalarea traseelor de disc golf în România, ca oamenii să aibă unde juca. fără această investiție suplimentară.

Cât timp v-a luat pentru a forma un nucleu de jucători cu prezență constantă?

Din momentul în care am fixat harta traseului din Parcul Verdi și am început să mergem cu coșuri mobile weekend de weekend, nucleul de jucători a crescut de la lună la lună.

Care este media de vârstă a jucătorilor? Există și bătrâni? Și copii?

În comunitatea noastră din București, media de vârstă este undeva între 30 și 35 de ani, cu membri de la 8 ani la 55 de ani care vin regulat să joace. În general, disc golf-ul este accesibil pentru toate vârstele și genurile.

Există competiții de amatori deja, la noi în țară?

Acum doi ani am început să organizăm un turneu anual în Parcul Verdi, plus două ligi sezoniere, primăvara și toamna. Anul acesta vom organiza un turneu și la Odorheiu Secuiesc, pe lângă cel din București, iar ambele vor fi incluse în circuitul internațional.

Foto: Un coș pentru Disc Golf instalat in Hillside Transylvania din Odorheiu Secuiesc

Ce demersuri ați făcut pentru popularizarea acestui sport?

Statisticile globale spun că 90% din jucătorii noi de disc golf sunt aduși de prietenii lor să încerce. La fel se întâmplă și la noi, membrii comunității sunt atât de pasionați încât vorbesc despre disc golf cu toate cunoștințele. Iar oameni care pur și simplu treceau prin parc și ne-au văzut jucând ni s-au alăturat din curiozitate, iar acum vin săptămână de săptămână. Pe lângă asta, am organizat evenimente publice pentru începători și am creat canalele de social media prin care promovăm disc golf-ul în România.

Ați căutat sprijin la autorități?

Da, suntem în discuții cu autoritățile locale din București pentru instalarea unui traseu cu 9 coșuri permanente în Parcul Verdi, dar și a câtorva coșuri de antrenament în alte parcuri din Capitală. Anul acesta vrem să aplicăm și pentru recunoașterea oficială a sportului la Agenția Națională de Sport. Răspunsurile au fost în principal pozitive și încurajatoare, dar procedurile birocratice sunt destul de greoaie.

Comparativ cu sporturile clasice, poți spune că disc golf-ul este mai accesibil?

Disc golf-ul este unul dintre cele mai accesibile sporturi, atâta timp cât ai acces la un traseu. Un începător are nevoie de doar 2–3 discuri, pe care le poate cumpăra noi, uzate, sau pur și simplu le împrumută. Nu ai nevoie de echipă, de rezervare, de echipament scump. Vii în parc și joci.

Ați încercat să promovați sportul și în unitățile de învățământ?

Avem un membru în comunitate care este profesor la o școală din București și include disc golf-ul în activitățile cu elevii. Este aproape să obțină aprobarea pentru construirea unui traseu pe terenul școlii. Am vrea să arătăm acest sport elevilor și studenților, dar până nu avem măcar un traseu permanent, unde i-am putea trimite să joace?

Cât costă echipamentul pentru un grup de 10 prieteni?

Un grup de 10 prieteni se va uita pe harta traseelor de disc golf și își va alege destinația. Poate fi cel mai apropiat traseu din parcul urban al orașului, după care merg la o bere, sau poate fi un city-break în Suedia pentru a juca mai multe trasee într-un weekend. Fiecare jucător va avea nevoie de 3–4 discuri care nu necesită întreținere. Alt echipament nu există.

Sunt furnizori de echipamente și în România?

Există un magazin de discuri în România, dar piața e încă mică. Se pot comanda și online, de la magazine care livrează din afara țării.

În țările cu tradiție, autoritățile sprijină acest sport?

Da. Majoritatea traseelor de disc golf se află pe domenii publice — parcuri urbane, păduri, coaste montan. Autoritățile care administrează acele terenuri fie instalează coșuri permanente din propriul buget, fie permit cluburilor sportive să le instaleze. Noi explorăm și posibilitatea ca membrii comunității să strângă bani pentru achiziția unor coșuri care să fie donate primăriei pentru montare în parcuri, dar se pare că nu există încă o procedură directă pentru asta.

Care sunt beneficiile sociale și economice? Poate fi un stimulent pentru afaceri?

Disc golf-ul este un sport accesibil tuturor vârstelor, care se joacă în grup, alături de prieteni sau familie. Asta înseamnă sănătate fizică și psihică, un antidot împotriva sedentarismului, singurătății și dependenței de ecrane. Un traseu de disc golf amplasat într-un parc poate regenera zona, atrăgând sute sau mii de localnici și turiști. Este incredibil că o țară cu atâtea spații verzi nu are trasee de disc golf.

Unde crezi că va ajunge disc golf-ul ca număr de jucători și notorietate în următorii 5 ani?

Depinde foarte mult de câte trasee se vor construi. Fiecare traseu de disc golf atrage o comunitate în jurul său — de obicei de câteva sute sau mii de jucători. Dacă în următorii ani apar trasee permanente în câteva orașe mari din România, comunitatea va crește foarte rapid. Cât despre notorietate, va trebui să avem și rezultate pe partea competitivă — jucători care nu joacă doar de hobby, ci merg la turnee europene și obțin rezultate. Avem deja câțiva membri care au început să concureze în circuitul european anul acesta. E doar un început, dar direcția e clară.

 

Te-ar mai putea interesa și
Malta anunță că navă rusească M.T.Arctic Metagaz, care a fost lovită în largul apelor libiene, plutește acum în derivă în apropierea coastelor sale
Malta anunță că navă rusească M.T.Arctic Metagaz, care a fost lovită în largul apelor libiene, plutește acum în ...
Un transportator rusesc de gaz natural lichefiat (GNL), atacat recent în largul Libiei, se află în derivă între Malta şi insula italiană Lampedusa, a anunţat joi autoritatea portuară din La......
Daniel Dăianu: Ar fi mare lucru ca inteligența artificială să fie atât de inteligentă încât să spună oamenilor „până aici”
Daniel Dăianu: Ar fi mare lucru ca inteligența artificială să fie atât de inteligentă încât să spună oamenilor ...
Inteligenţa artificială poate căpăta o autonomie periculoasă, spre deosebire de energia nucleară, şi "ar fi mare lucru" ...
Patronatele din CES au dat aviz favorabil pentru proiectul de buget, iar sindicatele și societatea civilă nefavorabil, considerându-l nerealist
Patronatele din CES au dat aviz favorabil pentru proiectul de buget, iar sindicatele și societatea civilă nefavorabil, ...
Reprezentaţii părţii patronale au dat joi aviz pozitiv proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2026, în timp ce reprezentanţii ...
Bursa de la București a închis în creștere ședința de tranzacționare de joi. Rulajul a depășit 122 de milioane de lei
Bursa de la București a închis în creștere ședința de tranzacționare de joi. Rulajul a depășit 122 de milioane de lei
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în creştere pe majoritatea indicilor şedinţa de joi, cu un rulaj total în ...