Comisia Europeană lucrează la măsuri de urgenţă pentru a proteja consumatorii de creşterea facturilor la energie, examinând opţiuni precum sprijin de stat pentru sectorul industrial, reducerea taxelor naţionale şi utilizarea viitoarei revizuiri a pieţei certificatelor de poluare pentru a facilita oferta de permise de CO2, potrivit oficialilor europeni din apropierea discuţiilor, scrie Agerpres.
Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că Bruxelles-ul are în vedere, de asemenea, plafonarea preţurilor la gaze. Miniştrii Energiei vor avea, luni, discuţii cu uşile închise pentru a analiza posibile măsuri care să ajute la atenuarea creşterilor de preţuri declanşate de închiderea Strâmtorii Ormuz, care a afectat comerţul cu gaze lichefiate şi a provocat o perturbare fără precedent a aprovizionării cu petrol.
Având în vedere dependenţa Europei de petrolul şi gazele importate, continentul este extrem de expus la fluctuaţiile preţurilor globale şi nu se aşteaptă soluţii rapide.
„Există motive structurale pentru care preţurile la energie în Europa sunt ridicate”, a declarat Joanna Pandera, preşedinta centrului de reflexie polonez Forum Energii, adăugând că din cauza diferenţelor între mixurile energetice şi taxele practicate de statele membre, preţurile variază semnificativ în UE. „Este foarte greu să găseşti o soluţie care să se potrivească tuturor”, spune Joanna Pandera.
De la începutul războiului din Iran şi până în prezent, preţurile de referinţă la gaze în Europa au crescut cu peste 50%.
Unele ţări membre, inclusiv Italia, doresc o intervenţie amplă a UE, cum ar fi suspendarea pieţei certificatelor depoluare, pentru a reduce influenţa centralelor de gaz care emit CO2 asupra preţurilor la energie.
Alte guverne se aşteaptă ca Bruxelles-ul să se concentreze pe reduceri de taxe naţionale sau pe subvenţii interne, pentru a pasa răspunderea înapoi la statele membre pentru măsurile importante, a declarat un diplomat UE.
Însă accentul pe subvenţii naţionale riscă să adâncească inegalităţile dintre ţările membre bogate şi cele mai sărace.
„Nu toată lumea îşi poate permite ajutoare de stat, aceasta este problema. Este în regulă pentru ţările care au buzunare adânci”, a declarat un diplomat UE de rang înalt.
Din cele peste 500 de miliarde de euro cheltuite de guvernele UE pentru măsuri de sprijin în timpul crizei energetice din 2022, aproximativ 158 de miliarde de euro au fost alocate numai de Germania, cea mai mare economie a Europei, potrivit centrului de reflexie Bruegel.
Potrivit Reuters, Von der Leyen va trimite liderilor UE o listă scurtă de opţiuni de urgenţă în această săptămână, înainte de summitul de joi al şefilor de stat şi de guvern.
Pe termen lung, Bruxelles-ul spune că extinderea energiei curate produse local din surse regenerabile şi nucleare va pune capăt expunerii Europei la importurile volatile de combustibili fosili.