Salarii transparente – Majoritatea companiilor din România nu sunt pregătite să aplice Directiva UE privind transparenţa salarială

SALARII TRANSPARENTE – Potrivit rezultatelor centralizate de Mirro, deşi subiectul este deja pe agenda publică, nivelul real de pregătire al companiile pe acest subiect rămâne scăzut, scrie Agerpres.

Datele arată un decalaj clar între nivelul de conştientizare şi capacitatea reală de execuţie: doar un sfert dintre companiile din România spun că înţeleg clar implicaţiile Directivei, în timp ce restul au un nivel scăzut de înţelegere operaţională.

În acest context, aproape jumătate dintre companii (49%) declară că nu au un responsabil clar pentru implementarea cerinţelor privind transparenţa salarială, în timp ce 60% nu au structuri salariale bine definite, ceea ce face dificilă compararea rolurilor şi analiza echităţii salariale.

Directiva Europeană cere justificarea diferenţelor salariale cu criterii obiective, neutre din punct de vedere al genului, nu doar raportarea lor, însă, momentan, în România, nouă din zece organizaţii nu pot explica de ce există diferenţe salariale între angajaţi pe roluri similare.

Datele cuprinse în studiu arată că, în România, companiile nu sunt nepăsătoare în faţa Directivei UE, dar sunt, în mare parte, nepregătite.

„În lipsa unui sistem coerent care să conecteze datele, procesele şi deciziile, riscul nu este doar de întârziere, ci de neconformitate. Directiva prevede sancţiuni pentru companiile care nu respectă noile obligaţii, inclusiv amenzi şi plata despăgubirilor către angajaţii afectaţi, ceea ce transformă conformitatea dintr-un exerciţiu operaţional într-un risc real de business. Pe măsură ce termenul limită se apropie, diferenţa nu va fi făcută de ce ştiu companiile despre directivă, ci de ce pot demonstra, cu date, în practică”, se menţionează în cercetare.

Studiul a fost realizat pe baza datelor colectate de la 150 de companii din multiple industrii, active pe plan local.

Mirro este o platformă care acoperă colectarea, agregarea, interpretarea, monitorizarea şi raportarea continuă a datelor de diferenţă de remunerare între femei şi bărbaţi/echitate salarială (pay equity/gender pay gap), dar facilitează în mod unic explicarea diferenţelor de salarizare datorate factorilor obiectivi, precum performanţa şi job fit.