Pensionarii au adus peste 900 de milioane de lei la Fondul Sănătăţii în primele două luni, efect direct al eliminării excepţiei de la plata CASS

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România e finanţat în mare parte din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Fondul este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, din CASS reţinută din pensiile de peste 3.000 de lei lunar, pentru partea de pensie care depăşeşte acest nivel (de 3.000 de lei), dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte, prin intermediul Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate din ţară, CASMB, CASAOPSNAJ, medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Economica.net, singura publicaţie din România care analizează lunar execuţia FNUASS, vă arată cele mai importante concluzii despre impactul Legii 141/2025 asupra bugetului Fondului Sănătăţii.

Legea 141/2025 a adus cele mai importante schimbări în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, de la înfiinţarea CNAS, corectând astfel distorsiuni istorice în finanţarea FNUASS, după cum Economica.net a arătat deja în analizele publicate. Schimbările aduse finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate aduse prin Legea 141 din 2025 au intrat în vigoare în august 2025.

Efectele directe ale Legii 141 din 2025, în primele două luni din 2026

Peste 912 milioane de lei e suma virată la FNUASS de către Casele de Pensii care au reţinut CASS din pensiile care depăşesc pragul de 3.000 de lei lunar, pentru partea din pensie care depăşeşte acest nivel, în ianuarie – februarie 2026, conform analizei Economica.net asupra execuţiei FNUASS.

Peste 9,6 milioane de lei e suma virată de ANAF la FNUASS în ianuarie şi februarie 2026, plătită de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, fie pentru că li s-a eliminat prin lege categoria de coasigurat, în baza căreia au fost asiguraţi la sănătate fără plata CASS, fie pentru că nu au venituri şi s-au asigurat opţional, dar de acum plătesc prima tranşă a CASS datorate chiar la momentul când trimit declaraţia unică la Fisc, arată analiza Economica.net.

Ponderea veniturilor din CASS reţinute exclusiv ca urmare a aplicare a Legii 141 din 2025 în veniturile totale din contribuţii de asigurări în primele două luni din anul 2026 e de 7,4%, conform analizei Economica.net.

Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS) a avut excedent de 243 de milioane de lei în primele două luni ale anului 2026, după ce în ianuarie – februarie 2025 a avut deficit de 1,8 miliarde de lei din cauza scăderii plăţilor totale făcute din FNUASS în perioada analizată, reiese din analiza Economica.net.

Reţinem că pe capitolele mari de cheltuieli din Fondul Sănătăţii au scăzut cu 9% în perioada analizată plăţile făcute din FNUASS pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Au scăzut cu circa 7% plăţile făcute din Fond pntru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, în primele două luni din 2026 faţă de aceeaşi perioadă din 2025.

Iată, pe larg, execuţia bugetului FNUASS în primele două luni ale anului 2026:

Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate a avut venituri totale de 14,3 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2026, cu 16% mai mari decât cele din perioada ianuarie – februarie 2025.

În primele două luni din 2026, contribuţiile de asigurări au avut pondere de peste 85% în veniturile totale ale FNUASS, taxa clawback – pondere de circa 12% în veniturile totale ale Fondului Sănătăţii, iar subvenţiile au contat în proporţie de 2% la veniturile FNUASS, arată analiza Economica.net.

Veniturile realizate din contribuţii de asigurări, în special din CASS, au ajuns la 12,3 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2026 şi sunt cu aproape 14% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2025. Se menţine în primele două luni ale anului 2026 procentul de creştere a sumelor primite la FNUASS din contribuţii de asigurări din anul 2025 faţă de nivelurile anului 2024, despre care am scris recent.

Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la ANAF şi de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc, precum şi veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, arată analiza Economica.net.
Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 421 din 2023.

Începând cu luna august 2025, în veniturile din contribuţii de asigurări intră şi CASS reţinută de Casele de Pensii pensionarilor pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei.

Creşterea cu 14% a sumelor realizate din contribuţii de asigurări la FNUASS în primele două luni din 2026 faţă de aceeaşi perioadă din 2025 se datorează următoarelor decizii ale guvernului:

Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024 unele indemnizaţii de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.
În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.
Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.
Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.
Începând cu luna august 2025, pensionarilor cu pensii peste 3.000 de lei li se reţine lunar, de către Casele de Pensii, CASS pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei. Aceşti bani sunt viraţi la FNUASS de către Casele de Pensii, potrivit analizei Economica.net asupra Legii 141 din 2025.

II Încasările din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, se ridică la 1,7 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2026 şi sunt cu aproape 25% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2025, arată analiza Economica.net.

III Subvenţiile primite de la stat de FNUASS au ajuns la 288 de milioane de lei în primele două luni ale anului 2026 şi sunt cu aproape 78% mai mari decât cele virate în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Plăţile totale făcute din FNUASS au ajuns la 14 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2026 şi sunt în scădere nesemnificativă faţă de cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Cum s-au cheltuit banii strânşi la Fondul Sănătăţii

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 5,1 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2026, cu aproape 7% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2025, arată calculele Economica.net.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se ridică la 2,85 de miliarde de lei în primele două luni din anul 2026 şi suma de la acest capitol e în creştere nesemnificativă faţă de cea plătită în aceeaşi perioadă a anului 2025.
Suma de la acest capitol (program bugetar) reprezintă cheltuielile determinate de creșterile salariale de care beneficiază personalul din unitățile sanitare publice/unitățile care au ca asociat unic unitățile administrativ teritoriale, aflate în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, în baza legii salarizării unitare, potrivit analizei Economica.net.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 2,7 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2026, cu 9% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2025, arată analiza Economica.net.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în ambulator, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 2,1 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2026, cu 11% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2025, reiese din analiza Economica.net.

Cea mai mare creştere a plăţilor făcute din FNUASS în ianuarie – februarie 2026 – pentru asigurări şi asistenţă socială, dintre toate capitolele mari de cheltuieli din Fond, menţinând astfel tendinţa de creştere a plăţilor de la acest capitol din anul 2025, arată analiza Economica.net.

Plăţile pentru asigurări şi asistenţă socială, acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, au depăşit 1 miliard de lei în primele două luni ale anului 2026 şi sunt cu aproape 53% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2025, potrivit analizei Economica.net.