Blocul Naţional Sindical cere BNR să se abțină de la orice tentativă de intimidare a Consiliului Concurenței, în ancheta care vizează băncile

„Blocul Naţional Sindical atrage atenţia asupra derapajelor recente ale Băncii Naţionale a României (BNR) şi solicită instituţiei să-şi onoreze mandatul prevăzut de legea sa de funcţionare, în loc să obstrucţioneze anchetele care vizează posibile practici anticoncurenţiale în sectorul bancar. România are cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. În acelaşi timp, statul român plăteşte cele mai mari dobânzi pentru împrumuturi din regiune. Doar anul trecut s-au ridicat la peste 50 de miliarde de lei, iar estimările BNS pentru anul în curs indică o creştere la circa 70 de miliarde de lei. Această situaţie este favorizată de contribuţia directă a inacţiunilor BNR, care a eşuat în utilizarea instrumentelor de care dispune pentru a asigura stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară. Reamintim că BNR a favorizat menţinerea ratelor de dobândă la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, fără să modifice dobânda de politică monetară din august 2024.

Această politică a degradat semnificativ bugetul de stat, bugetele companiilor (altele decât băncile) şi, cel mai grav, bugetele de familie şi puterea de cumpărare a lucrătorilor. Prin favorizarea unor dobânzi excesive, BNR a prioritizat marjele bancare excepţionale, transferând populaţiei povara ajustării macroeconomice”, au transmis reprezentanţii BNS în comunicat.

BNS menţionează că a constatat „un nou derapaj: atacul direct al Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu la adresa Consiliului Concurenţei”.

„Concret, în data de 20 aprilie 2026, în cadrul Forumului Educaţiei Financiare organizat la Academia de Ştiinţe Economice Bucureşti, Guvernatorul BNR a acuzat Consiliul Concurenţei de „confuzie”. Această reacţie survine exact în momentul în care instituţia de control a avansat semnificativ în investigarea unui posibil cartel bancar, suspectat de menţinerea deliberată a dobânzilor la un nivel ridicat în mod artificial!

Guvernatorul Isărescu a dezvăluit chiar şi o concluzie preliminară a anchetei: „După ce citeşti 500 de pagini ajungi la acuza principală că au loc nişte înţelegeri neconcurenţiale, un fel de cartelizare, între băncile comerciale”. În opinia BNS, dezvăluirea acestor detalii ca pretext pentru etichetarea lor drept „confuzii” reprezintă o presiune neconstituţională asupra unei instituţii independente care a depistat indicii clare de manipulare a ratelor de dobândă în piaţa monetară, sub „scutul” BNR”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, BNS face referire la afirmaţiile guvernatorului BNR, cu privire la confuziile din societate cu privire la funcţionarea pieţei monetare.

„Raportul (şi discursul public) trebuie să ne dea de gândit pentru că în societate persistă asemenea confuzii”, a afirmat domnul Isărescu. BNS consideră că singurul aspect care trebuie să dea de gândit opiniei publice şi Parlamentului este motivul pentru care conducerea BNR simte nevoia să discrediteze o investigaţie a Consiliului Concurenţei care vizează protejarea statului şi a cetăţenilor de costuri financiare artificiale”, se menţionează în document.

În acest sens, BNS solicită Parlamentului României înfiinţarea unei Comisii Parlamentare de Anchetă pentru a lămuri rolul (acţiunile şi inacţiunile) Consiliului de Administraţie BNR în „supravegherea” acestor posibile manipulări ale ratelor de dobândă (ROBOR) şi clarificări privind intervenţiile pe curs din perioada electorală, respectiv investigarea momentului mai 2025, când dobânzile din piaţa monetară au fost ridicate artificial cu până la două puncte procentuale în urma intervenţiilor BNR pe cursul de schimb, în plină perioadă electorală.

„Este imperativ ca instituţiile statului să funcţioneze în interesul cetăţenilor, nu să devină paravane pentru profituri excepţionale obţinute prin practici despre care Consiliul Concurenţei se va pronunţa dacă au fost la limita legii şi pentru care are deja indicii că au fost dincolo de ea”, au subliniat reprezentanţii BNS în comunicat.