Un sfert dintre fermele din UE ar putea dispărea în 12 luni. AAC a cerut la Consiliul de Miniștri Agrifish suspendarea mecanismului de ajustare a carbonului și alte măsuri urgente

„Principalele aspecte discutate au vizat problemele presante cu care se confruntă sectorul agricol în aceste vremuri tulburi, precum preţurile ridicate la carburanţi şi fertilizanţi, mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră – CBAM, Politica Agricolă Comună după 2027, situaţia pieţei, agravată de conflictul din Orientul Mijlociu. În nota sa de discurs, Florentin Bercu a evidenţiat importanţa cooperării între fermieri, subliniind rolul său esenţial în gestionarea, combaterea şi prevenirea crizelor din lanţul alimentar prin intervenţia rapidă a Comisiei pentru suspendarea aplicării CBAM. Circa 20%-25% dintre fermierii din România şi UE au incertitudini în privinţa continuării activităţii, urmând ca în maximum un an să îşi înceteze activitatea dacă nu se vor lua măsuri pentru rentabilizarea afacerilor din sectorul agroalimentar”, se menţionează în comunicat.

Reprezentanţii Copa-Cogeca au militat pentru implementarea unor soluţii privind situaţia din Orientul Mijlociu, care exercită o nouă presiune semnificativă asupra fermierilor europeni, menţionează sursa citată.

„Aceste şocuri externe perturbă producţia, cresc costurile şi ameninţă şi mai mult marjele de profit deja fragile ale fermierilor. La toate acestea se adaugă preţurile ridicate ale îngrăşămintelor, menţinute la un nivel ridicat de la invazia Rusiei în Ucraina, precum şi o recesiune prelungită pe pieţele culturilor arabile din UE. Fermierii se confruntă acum cu o situaţie imposibilă”, se mai arată în document.

În întreaga Europă, costurile de producţie pentru combustibil, îngrăşăminte, ambalaje, furaje şi logistică continuă să crească brusc, susţin reprezentanţii organizaţiei.

Prin urmare, mulţi fermieri reduc suprafaţa cultivată, schimbă culturile sau chiar renunţă la însămânţare, deoarece producţia pur şi simplu nu mai este viabilă din punct de vedere economic.

„Această situaţie afectează acum toate sectoarele şi va avea consecinţe pe termen lung asupra producţiei alimentare şi asupra consumatorilor europeni, dacă nu se iau măsuri rapide. Membrii noştri consideră cu tărie că Comisia reacţionează prea lent. Având în vedere cele două conflicte majore care afectează vecinătatea Europei, UE are nevoie de un răspuns coordonat la scara măsurilor luate în contextul COVID-19 şi a răspunsului la invazia Rusiei în Ucraina”, se mai arată în comunicat.

Conform sursei citate, este nevoie de măsuri urgente pentru a proteja producţia alimentară, a asigura securitatea energetică şi a menţine integritatea pieţei unice.

În acest sens, cadrul energetic temporar de criză şi planul Accelerate EU trebuie transformate acum în sprijin concret pentru sectoarele aflate în cele mai mari dificultăţi, inclusiv agricultura.

În ceea ce priveşte îngrăşămintele, taxa CBAM va creşte progresiv până în 2034. Costul direct al acesteia este estimat la 820 de milioane de euro în 2026, urmând să crească la 3,4 miliarde de euro în 2034.

„În următorii şapte ani, aceasta reprezintă aproximativ 12 miliarde de euro – peste 3% din bugetul actual al PAC. Dacă îngrăşămintele produse în UE îşi vor continua alinierea preţurilor la cele ale importurilor, costul total ar putea ajunge la 39 de miliarde de euro – aproape 10% din bugetul actual al PAC. Acestea sunt costuri pe care agricultorii din UE pur şi simplu nu le pot absorbi”, se mai precizează în comunicat.

Astfel, printre propuneri se numără un plan de acţiune cu măsuri imediate, pe termen mediu şi lung, inclusiv suspendarea CBAM pentru îngrăşăminte şi, pe termen lung, o soluţie structurală pentru a compensa aceste costuri pentru fermieri; eliminarea temporară a tarifelor MFN şi a taxelor antidumping pentru importurile de îngrăşăminte din afara Rusiei; creşterea flexibilităţii în cadrul Directivei privind nitraţii şi facilitarea utilizării pe scară mai largă a gunoiului de grajd şi a digestatului.

Referitor la PAC după 2027, membrii Copa şi Cogeca au adoptat trei documente de poziţie esenţiale privind viitorul buget al UE şi PAC. Mesajul către colegiuitori este clar şi unitar:

PAC trebuie să rămână o politică cu adevărat comună, cu un buget dedicat, rezervat şi protejat, iar acesta trebuie menţinut cel puţin la nivelurile actuale şi indexat în funcţie de inflaţie pe perioada 2021-2027, precizează sursa citată.

„Consolidarea competitivităţii necesită abordarea veniturilor fermierilor, care continuă să rămână în urma altor sectoare ale economiei. Acest lucru face ca sprijinul pentru venituri pe bază de suprafaţă să fie esenţial, indiferent de vârsta, dimensiunea, forma juridică sau tipul de producţie al fermierilor”, susţin reprezentanţii organizaţiei.

Astfel, asociaţia solicită acţiuni imediate în patru domenii. În primul rând, un sprijin specific pentru lichidităţi. Fermele şi cooperativele agricole au nevoie de acces rapid la toate instrumentele UE disponibile pentru a absorbi creşterile excepţionale ale costurilor şi a menţine producţia.

În al doilea rând, simplificarea continuă şi accelerată. Propunerea Omnibus este binevenită, dar trebuie să mergem mai departe. Prea multă legislaţie a UE descurajează încă inovarea, întârzie investiţiile, încetineşte eliberarea autorizaţiilor şi împiedică soluţiile circulare esenţiale pentru rezilienţă, notează organizaţia.

În al treilea rând, certitudinea privind accesul la energie. Agricultura nu poate funcţiona fără energie sigură şi accesibilă. Gazul şi electricitatea trebuie să rămână disponibile la preţuri rezonabile, iar în orice scenariu de raţionalizare, întregul lanţ agroalimentar trebuie tratat ca fiind strategic şi prioritizat. În acelaşi timp, trebuie accelerată diversificarea prin bioenergie, biocombustibili pe bază de culturi, biometan, biogaz şi energie regenerabilă descentralizată la nivelul fermelor.

În al patrulea rând, proiectul de cadru temporar pentru criza energetică propus recent trebuie consolidat prin creşterea plafoanelor de ajutor pentru producţia agricolă primară şi pescuit; prelungirea cadrului cel puţin până în iunie 2027; extinderea sprijinului eligibil dincolo de îngrăşăminte şi motorină pentru a include energia şi alte costuri excepţionale şi asigurarea faptului că schemele naţionale de sprijin nu se iau în considerare în raport cu limitele de minimis existente.

În ceea ce priveşte produsele fitosanitare, organizaţia a subliniat faptul că fermierii susţin principiul înregistrării şi trasabilităţii, însă noile obligaţii introduse de la 1 ianuarie 2026 – coduri de aprobare, coduri EPPO (Organizaţia Europeană şi Mediteraneană pentru Protecţia Plantelor) – reprezintă o sarcină administrativă suplimentară fără valoare adăugată clară pentru controale, solicitând astfel o abordare mai proporţională şi mai practică.