Potrivit specialistului, impactul acestei schimbări a slăbit leul şi a crescut presiunea pe cursul euro, sens în care energia, gazele şi combustibilii sunt puternic influenţate de preţurile externe exprimate în euro sau dolari. „Un leu mai slab înseamnă costuri mai mari pentru importuri şi implicit presiune pe facturile consumatorilor”, susţine Chisăliţă.
De asemenea, investitorii devin mai prudenţi, sectorul energetic fiind dependent de investiţii masive în reţele, producţie şi stocare, scrie Agerpres.
„În contextul unui guvern interimar, proiectele mari pot fi amânate deoarece companiile nu ştiu ce politici fiscale şi energetice vor urma. Asta afectează inclusiv proiectele de regenerabile şi infrastructura de transport energetic. România are nevoie de reforme pentru accesarea fondurilor europene şi pentru modernizarea sistemului energetic. Instabilitatea politică poate întârzia jaloanele PNRR şi investiţiile în energie verde, stocare şi infrastructură. Reuters menţionează explicit riscul legat de accesul la aproximativ 10 miliarde euro din fondurile UE. Companii precum Hidroelectrica, Romgaz sau OMV Petrom sunt sensibile la schimbările politice deoarece statul influenţează reglementarea pieţei”, se arată în analiza de specialitate.
Şeful AEI este de părere că, în prezent, investitorii se tem de schimbări de taxe, plafonări noi, intervenţii politice în preţuri şi modificări ale conducerilor.
„În perioade de instabilitate, partidele tind să promoveze măsuri populiste privind energia: plafonări extinse, taxe suplimentare pe companii sau amânarea liberalizării pieţei. Pe termen scurt acestea pot calma populaţia, dar pe termen lung reduc investiţiile şi cresc dezechilibrele. Probleme structurale deja existente se agravează. România are deja una dintre cele mai mari poveri reale ale costului energiei din UE raportat la venituri. O criză politică reduce capacitatea statului de a răspunde eficient acestor probleme”, afirmă Dumitru Chisăliţă.
În opinia acestuia, pe termen scurt, piaţa energiei reacţionează mai ales prin deprecierea monedei, scăderea încrederii investitorilor, amânarea proiectelor, precum şi creşterea percepţiei de risc.
Totodată, specialistul subliniază că, pe termen mediu, efectul depinde de cât de repede va fi format un nou guvern stabil şi dacă România păstrează direcţia pro-europeană şi investiţiile în infrastructura energetică.
„De la începutul crizei politice leul s-a depreciat cu circa 3,5%; preţul benzinei a crescut cu 5,1%, preţul motorinei a crescut cu 8,4%, preţul SPOT al gazelor pe BRM a crescut cu 2,6%, preţul SPOT al energiei electrice pe OPCOM a crescut cu 15,2%. Căderea Guvernului Bolojan într-un moment de fragilitate economică şi regională nu reprezintă doar o criză politică. Pentru piaţa energiei, aceasta înseamnă începutul unei perioade de incertitudine care poate afecta direct costul electricităţii, gazelor şi carburanţilor pentru populaţie şi companii. Pieţele energetice nu aşteaptă rezultatul negocierilor politice. Ele reacţionează imediat la risc. Iar România transmite astăzi exact semnalul pe care investitorii îl evită: instabilitate, lipsă de direcţie şi posibilitatea unor decizii economice impredictibile. Aici riscul nu este economic, ci de credibilitate externă, pieţele ar putea anticipa politici mai intervenţioniste, tensiuni cu UE şi întârzieri la fonduri/reforme. Criza deja pune presiune pe accesarea fondurilor europene de miliarde de euro”, este de părere Chisăliţă.
Acesta a adăugat că România a intrat într-un cerc periculos, deoarece instabilitatea politică slăbeşte încrederea economică, iar scumpirea energiei alimentează inflaţia şi tensiunile sociale.