Cum ni-l fură străinii pe Dracula

Adaugă-ne ca sursă preferată

În ultimii ani, numele lui Dracula a fost pe buzele şefilor care s-au perindat la conducerea Turismului. 

„Noi acum lucrăm la un circuit Dracula şi la un circuit roşu, legat de urmele comunismului şi ale dictaturii „, spunea Elena Udrea în 2011. 

Fostul şef ANT, Cristian Bărhălescu, spunea în 2012 că pe pieţele din în China, India şi Orientul Mijlociu România poate promova tot ceea ce înseamă circuite gen Dracula, gen Transilvania. La un an distanţa, alt şef, acelaşi mit. Maria Grapini spunea: „Nu abandonăm mitul Dracula. Oriunde m-am dus, din Coreea şi până în SUA, toată lumea m-a întrebat de Dracula. Nu putem să renunţăm la acest mit”. 

Nimic nu s-a concretizat, însă. Cea mai recentă tentativă îi aparţine lui Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45, care vrea să lanseze în parteneriat cu o agenţie din Marea Britanie un circuit Dracula şi crede că, dacă ar fi exploatat, acest mit ar puta aduce sute de mii de turişti. 

„În turism, România poate vinde în străinătate sau ceva foarte cunoscut ca brand, sau ceva unic. Dracula îndeplineşte amândouă condiţiile”, spune Burcea citat de Mediafax. 

Între timp, vecinii noştri fac tot felul de descoperiri pe care le leagă fie de Dracula, fie de Vlad Ţepeş.

„Dracula a fost închis şi el tot aici. Castelul are un mare potenţial pentru turism”

În toamna anului trecut, un arheolog turc a anunţat descoperirea unei temniţe unde omul care a inspirat romanul Dracula de Bram Stocker, Vlad Ţepeş, a fost ţinut captiv în secolul al XV-lea. Descoperirea a stârnit multe reacţii pe internet, dar şi întrebări, scrie NBC. Lucrările de restaurare a castelului Tokat, al doilea cel mai mare din Turcia, din provincia cu acelaşi nume, a scos la iveală un tunel secret şi două temniţe, într-una dintre ele fiind închis Ţepeş. Ştirea a făcut înconjurul lumii, iar autorităţile din provincia Tokat vor acum să deschidă acest tunel pentru turişti, informează agenţia de presă Dogan, citată de publicaţia Hurriyet.

Lucrările pentru pregătirea deschiderii tunelului secret pentru turism au început recent. A fost pus la punct un sistem pe cale ferată pentru îndepărtarea pietrelor şi a pământului de la intrarea în tunel, care are o lungime de 300-350 de metri şi duce directă cătrei Băile Pervane. Abdurrahman Akyüz, directorul departamentului de cultură şi turism al provinciei, spune că „acest castel a fost folosit ca închisoare în perioada Imperiului Otoman şi multe personalităţi au fost închise aici. Dracula a fost închis şi el tot aici. Castelul are un mare potenţial pentru turism”.

Arheologul Ibrahim Cetin, care a lucrat la săpăturile de la castelul Tokat, a declarat pe 9 septembrie 2014, într-un articol publicat de Hurriyet Daily News că escavatoarele au scos la iveală tunele „misterioase”, un adăpost militar şi temniţe.

„Este greu de estimat în care celulă a fost închis Dracula, dar a fost pe aici”, a spus arheologul publicaţiei din Turcia, fără a adăuga mai multe detalii. Raportul arată că perioada în care Vlad Ţepeş a fost închis din 1462 până în 1474, însă aceste date s referă la arestarea sa pe teritoriul României de astăzi şi încarcerat în Ungaria. Dacă Vlad Ţepeş a fost la castelul Tokat, este probabil ca acest lucru să fi avut loc cu mult timp înainte ca prinţul valah să-şi tragă în ţeapă duşmanii, notează NBC.

„Poate că se face referire la perioada în care Vlad şi Radu, fratele lui, au fost ostatici în Turcia pe vremea când erau tineri băieţi”, a declarat pentru NBC News, Elizabeth Miller, cercetătoare canadiană specializată în miturile şi realităţile din spatele poveştii lui Dracula.

Această ipoteză a fost susţinută de mai mulţi cercetători care au căzut de acord că cei doi fraţi au fost captivi în anii 1440, în aniin adolescenţei, pentru asigurarea loialităţii tatălui lor, Vlad al II-lea, către Înalta Poartă.

Cine se mai foloseşte de Dracula

Adevărat sau nu, cert este că acum turcii se folosesc de imaginea lui Vlad Ţepeş aka Dacula pentru a atrage turişti.

Şi nu doar turcii au tentative de a profita de pe urma unui brand ca Dracula, brand pe care autorităţile din turism l-ar putea folosi pe anumite pieţe pentru a atrage mai mulţi turişti. ECONOMICA.NET a scris despre acest subiect aici.

În urmă cu doi ani, în oraşul bulgăresc Sozopol, arheologii au găsit două schelete din perioada medievală, care avau un ţăruş din fier înfipt în piept, potrivit BBC. S-a tras imediat concluzia că scheletul aparţine unui vampir. Iar primarului din Sozopol i-a venit repede ideea să înfrăţaescă oraşul de la malul Mării Negre cu… Sighişoara. 

„Atât Dracula, cât şi vampirul nostru aveau mersul şchiopătat şi ar putea fi veri”, spunea în 2013 primarul Panayot Reyzi. 

Şi Serbia pare să fi avut un Dracula al lor. În orăşelul Zarozje circulă mitul potrivit căruia Sava Savanovic era un vampir care îi prăda pe localnici. În urmă cu doi ani, primarul din localitate l-a trezit din morţi şi a avertizat localnicii, în încercarea de a atrage atenţia turiştilor şi fanilor lui Dracula.