Ciprian Ciucu: Două treimi dintre proiectele PMB cu fonduri UE vor fi dezangajate. Doar pe PNRR vorbim despre 158 de milioane de lei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Este vorba despre proiecte din perioada 2021-2026, a spus Ciucu în cadrul dezbaterii „Upgrade Romania: Viaţa după PNRR”, organizată de DC Media Group.

„Am cerut o analiză la nivelul Direcţiei de Fonduri Europene şi am fost şocat. La nivel de direcţie, şi aici nu mă refer doar la PNRR, ci mă refer la toate fondurile europene, două treimi din proiecte vor fi dezangajate. La mine, la Sectorul 6, un proiect dacă era dezangajat, eu luam foc. Când spun două treimi din proiecte, înseamnă sute de milioane. Doar pe PNRR vorbim de 158 de milioane de lei. Cinci proiecte s-au pierdut”, a precizat primarul.

Potrivit acestuia, proiectele respective vizează investiţii în domeniul renovării energetice, semaforizării, sisteme de transport inteligent, achiziţii de autobuze electrice sau tramvaie.

„Nu vreau să vorbesc despre greaua moştenire, dar dacă nu spun astea acum – o să fac şi o conferinţă de presă, ca să fiu foarte specific, să fie foarte clar – erau puse mai târziu în cârca mea. Acesta este singurul motiv. La Sectorul 6 am performat, am adus foarte mulţi bani europeni. Proiectele s-au implementat la timp sau mai târziu, dar s-au implementat. Nu am avut dezangajări. Iar aici am fost şocat”, a afirmat primarul.

El a adăugat că, la cele 158 de milioane de lei pierdute din PNRR, se adaugă corecţii de 446 de milioane de lei, vizând proceduri din perioada 2022-2023, în special pentru modernizarea reţelelor de tramvai.

„Motivele sunt că s-au semnat contracte fără să fie publicate în JOUE… Chestiuni simple, basic… Şi când am încercat să vin cu câţiva oameni care au performat la Sectorul 6, toată lumea a început să mă atace, că ‘Ciucu politizează primăria’. Prin transfer, totul legal… ca să fie clar”, a spus primarul Capitalei.

Ciucu a menţionat că niciun funcţionar nu îşi asumă responsabilitatea pentru banii pierduţi şi că problema întârzierilor va fi analizată la nivelul comisiei administrative.

„I-am spus doamnei director: ‘Dar, totuşi, un pas în spate face cineva, până să vin eu cu comisia administrativă? Pentru că banii aceştia vreau să îi recuperez. Nu vor rămâne lucrurile aşa. Că nimeni nu are niciun fel de răspundere în ţara asta, în primăria asta şi în oraşul ăsta’. Nu, noi suntem perfecţi cu toţii. Funcţionarii sunt perfecţi. Ei nu au greşit cu nimic. Toţi au fost perfecţi”, a afirmat Ciucu.

Edilul a precizat că în acest an s-a văzut de aproximativ 25 de ori cu reprezentanţi ai băncilor (Banca Mondială, IFC, MIGA, BERD, BEI, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei sau bănci naţionale) pentru a identifica alternative de finanţare a marilor proiecte de infrastructură din Bucureşti. Este vorba despre investiţiile pentru optimizarea traficului pe Bulevardul Dimitrie Pompeiu sau despre lucrările din Prelungirea Ghencea.

„Sper să salvez din PNRR unul din proiectele foarte importante. Mă refer la proiectul de management al traficului, care este ratat în acest moment. Să îl depunem pe POR. (…) Sper ca fondurile pe care le vom obţine, chiar dacă sunt rambursabile şi nu mai sunt gratis de la Comisia Europeană, să ne ofere o perioadă, ca să meargă mai departe aceste proiecte. Pentru că se pierd avizele, se pierde proiectarea, se pierde totul. După aceea, poate, depinde de gradul lor de maturitate, unde vor fi încadrate, să mai reuşim să recuperăm în următorul cadru financiar o parte din bani, sper”, a detaliat el.

Ciprian Ciucu a subliniat că, de când a preluat mandatul de primar general, a identificat deficienţe majore în ce priveşte guvernanţa Capitalei, planificarea strategică şi bugetară.

„Capacitatea administrativă a Primăriei este la genunchiul broaştei. Trag de proiecte, mă văd personal cu constructori. Fac muncă alături de directorii de investiţii. Sun după avize. Sun la diferiţi operatori de utilităţi, să mai dea un aviz, să mai deblochez personal ceva, ca primar general. Am făcut-o şi ca primar de sector, pentru că mi se pare normal ca un primar să ştie fiecare stadiu al investiţiilor pe care le are. La mine nu se pune problema că nu ştiu unde este blocat un proiect mare de investiţii. Dar ca să nu se ajungă aici, şi alţii trebuiau să facă acest lucru”, a apreciat el.

Primarul general a declarat că regiunea Bucureşti-Ilfov are un PIB cuprins între cel al Republicii Moldova şi cel al Bulgariei iar PIB/capita este „la nivelul Vienei”.

Pe de altă parte, în contextul deficitului de finanţare cu care se confruntă Primăria Capitalei, fondurile PNRR reprezentau un sprijin real, a subliniat el.