Conform analizei „Circularity Gap 2026”, realizată de Deloitte şi Circle Economy, pierderile estimate sunt grupate pe cinci surse majore, cea mai mare categorie fiind reprezentată de deşeurile la sfârşit de viaţă (end-of-life waste), estimată la peste zece trilioane de euro: produse şi active casate prematur, înainte ca valoarea lor funcţională să fie epuizată.
Pe locurile următoare se află pierderile energetice, cu o valoare de 8,7 trilioane de euro, generate de ineficienţe de-a lungul întregului lanţ energetic (de la extracţie până la consumatorul final), apoi consumul de capital fix (deteriorarea accelerată a activelor durabile, precum clădiri, infrastructură sau utilaje) – estimat la 5,2 trilioane de euro, dar şi pierderile de procesare, de aproximativ 904,2 miliarde de euro.
De asemenea, risipa alimentară are o valoare globală estimativă de 650,7 miliarde de euro şi se referă la alimente care ies din lanţul de aprovizionare fără a fi consumate, incluzând pierderile din etapele de depozitare, transport, vânzare cu amănuntul şi consum final.
„Alimentele care se degradează pe parcursul lanţurilor de aprovizionare, crescând costurile pentru gospodării, produsele electronice aruncate cu mult înainte ca potenţialul lor să fie pe deplin valorificat sau fast fashion-ul, care încurajează cumpărarea frecventă a unor haine purtate pentru perioade foarte scurte, sunt situaţii care reflectă modelul economic liniar şi generează costuri ascunse. Aceste pierderi şi costuri ascunse se acumulează de-a lungul întregului lanţ de valoare, iar consecinţele sunt suportate, în final, de societate. Abordările circulare urmăresc să schimbe această traiectorie prin prelungirea duratei de viaţă a produselor, îmbunătăţirea reutilizării şi reparării, dar şi prin recuperarea valorii materialelor la finalul ciclului de viaţă. Astfel, pierderile de valoare pot fi reduse semnificativ, iar valoarea creată este păstrată şi folosită eficient, în loc să fie irosită”, se arată în raport.
În acelaşi timp, segmentul fast fashion şi produsele electronice aruncate înainte ca potenţialul lor să fie pe deplin valorificat generează la rândul lor costuri ascunse.
„Companiile joacă un rol esenţial în transformarea oportunităţilor economiei circulare în rezultate concrete”, subliniază raportul. Prin identificarea ineficienţelor în utilizarea resurselor şi prin inovarea modelelor de business, acestea pot păstra valoarea existentă şi pot crea noi surse de valoare. Totodată, companiile sunt îndemnate să colaboreze dincolo de graniţele organizaţionale pentru a genera valoare la nivelul întregului sistem.
Raportul mai indică faptul că sectorul financiar joacă un rol important în tranziţia către economia circulară, prin integrarea preocupărilor legate de utilizarea resurselor în deciziile de creditare şi de investiţii şi prin evaluarea expunerii la riscuri legate de deficitul de materii prime şi de întreruperile lanţurilor de aprovizionare.
În viziunea specialiştilor, factorii de decizie pot contribui la reducerea decalajului de valoare prin politici publice care să abordeze provocările şi blocajele modelului liniar, de la regulile fiscale şi standardele sectoriale până la acordurile internaţionale şi comportamentele de piaţă.
„Corectarea disfuncţionalităţilor pieţei prin reglementări consecvente şi condiţii de concurenţă echitabile este esenţială nu doar pentru diminuarea pierderilor de valoare şi a risipei, ci şi pentru reducerea riscurilor economice şi deblocarea unor noi oportunităţi de creare de valoare”, menţionează sursa citată.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă fiscală şi juridică, consultanţă, consultanţă financiară şi managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500 şi către mii de companii din sectorul privat.
În România, compania oferă servicii de audit, de consultanţă fiscală, servicii juridice, de consultanţă şi managementul riscului, consultanţă financiară, soluţii de servicii şi consultanţă în tehnologie, precum şi alte servicii adiacente.