BCE cere creditorilor eleni să urmărească cu atenţie nivelului lichidităţilor înaintea alegerilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Informaţia vine pe fondul extinderii ieşirilor de capital din depozite şi al emisiunilor de titluri de stat care le-au afectat lichiditatea, după ce Guvernul de la Atena a anunţat organizarea de alegeri anticipate, scrie Agerpres.

BCE a cerut National Bank of Greece (NBG), EFG Eurobank, Alpha şi Piraeus să nu injecteze lichidităţi în active care nu pot fi utilizate ca garanţii de finanţare obţinută prin intermediul Băncii Centrale a Greciei (BoG), o cerinţă care va limita achiziţionarea de obligaţiuni pe termen scurt.

La alegerile parlamentare de duminică, stânga radicală SYRIZA este favorită în sondaje. Liderul SYRIZA, Alexis Tsipras, vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării de creditorii ei internaţionali (UE, BCE şi FMI) în schimbul împrumuturilor de circa 240 de miliarde de euro. De asemenea, el vrea să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice, care sufocă economia Greciei. Alexis Tsipras susţine că emiterea de de obligaţiuni pe termen scurt este o opţiune pentru îndeplinirea necesităţilor de finanţare în cazul renunţării la asistenţa financiară.

Conducerea Mecanismului Unic de Supraveghere Bancară (SSM) a cerut băncilor elene să urmărească cu atenţie situaţia lichidităţilor înaintea alegerilor de duminică, dar nu a făcut referiri la obligaţiunile pe termen scurt, susţine un bancher de top pentru Reuters. Acesta a adăugat că principalele patru bănci elene au o limită de trei miliarde de euro a valorii obligaţiunilor pe termen scurt pe care le pot folosi ca garanţii pentru a obţine fonduri de la BCE.

Înăsprirea nivelului lichidităţilor înaintea alegerilor, pe fondul extinderii ieşirilor de capital din depozite, a forţat băncile elene să-şi majoreze în noiembrie împrumuturile de la BCE cu 25%, la 56 miliarde de euro.

Accesul băncilor la finanţarea BCE este dependent de menţinerea Greciei în programul de asistenţă financiară.

Parlamentul grec şi-a anunţat dizolvarea şi a confirmat organizarea, la 25 ianuarie, a alegerilor parlamentare anticipate în care stânga radicală SYRIZA este dată favorită în sondaje. Liderul SYRIZA, Alexis Tsipras, vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării de creditorii ei internaţionali (UE, BCE şi FMI) în schimbul împrumuturilor de circa 240 de miliarde de euro. De asemenea, el vrea să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice, care sufocă economia Greciei.

În total, de la debutul crizei datoriilor suverane în 2010 şi până în 2014, băncile greceşti au pierdut depozite în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro sau 30% din depozitele bancare, parţial din cauza ieşirilor de capital cauzate de temerile privind ieşirea ţării din zona euro.

Aproximativ 17 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen după alegerile din iunie 2012, care au atenuat îngrijorările potrivit cărora Grecia va părăsi zona euro.

Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).